Skip to main content

Armata româna în primul război mondial - Imagini de acum 100 de ani

        Participarea României la Primul Război Mondial cuprinde totalitatea măsurilor și acțiunilor de ordin politic, diplomatic și militar desfășurate de statul român, singur sau împreună cu aliații, între 13/28 iulie 1914 și 28 octombrie/11 noiembrie 1918, în vederea atingerii scopului politic principal al participării la război - realizarea statului național unitar român.
      La izbucnirea Primului Război Mondial, pe plan intern, România era o țară în care chiar dacă instituțiile regimului democratic erau prezente, funcționarea organismului statal era departe de standardele occidentale. Economia avea o structură arhaică și anacronică, bazată pe o agricultură de subzistență, tradițională și cu un nivel redus de productivitate.
    Societatea era dominată de o aristocrație funciară (marii proprietari de terenuri agricole) care își exercita dominația asupra unei mase mari de populație, preponderent rurală și în covârșitoare măsură analfabetă.
     Cu tot efortul făcut de elitele politice și intelectuale ale țării în a doua jumătate a secolului XIX, România era încă departe de sincronizare cu Occidentul european. În ciuda neajunsurilor, România rămâne cea mai productivă țară din Europa de Est datorită resurselor sale naturale si a potențialului agricol.

1 - Soldați români

2 - Soldați români lansand un balon meteorologic 

3 -  Post de comanda 1917

4 -  Soldat român vorbind la telefon

5 -  Cicliști lângă Odorheiu Secuiesc 1916

6 -  Soldați români

 7 - Soldați români

 8 - Curățare arme

9 - Post telefonic 

 11 - Soldați romani servind rația de mâncare

 11 - Soldați romani lucrând cu un generator lângă un fort

12 -  Cavalerie lângă Ditrau - Harghita - 1916

13 -  Cuptoare mobile lângă Castelul Bran

14 -  Generator al armatei romane

15 -  Bucătarii pregătesc un tort

16 - Rația de mâncare 

17 - Soldați romani lângă bucătăriile mobile 

18 - Soldați români spălând haine lângă Verdea - Focsani 1917 

 19 - Soldați români

20 -  Soldați romani transportând mâncare

21 -  Soldați romani transportând bucătăriile mobile - Casin 1917

22 - Soldați romani spălând rufe 

 23 - Soldați români

24 -  Soldați romani dansând hora

25 -  Soldați romani dansând hora

26 -  Soldați romani dansând hora

27 -  Soldați români

28 -  Echipa de fotbal formata din soldați romani

 29 - Soldați români

30 - Frizerie mecanică

31 - Soldat dansând cu un urs
 Sursa IWM

Comments

  1. Ciudat ca poze de lupta sau de front nu exista.Numai poze din spatele frontului unde erau activitati de recreere si logistica1

    ReplyDelete
    Replies
    1. Daca vreti sa vefeti si poze de pe front gasiti multe alte postari pe blog ,la o simpla parcurgere a titlurilor

      Delete
    2. This comment has been removed by the author.

      Delete

Post a Comment

Popular posts from this blog

Primul Război Mondial în culori: Imagini inedite cu viaţa din tranşee

Sursa  Istorie in culori

Bătălia de la Mărășești - imagini inedite

         Bătălia de la Mărășești a fost o serie de acțiuni militare complexe desfășurate pe Frontul Român, în perioada 24 iulie/6 august – 6 august/19 august 1917 în zona Vrancei în spațiul dintre râurile Siret și Putna și aliniamentul Muncelu - Mărășești. Bătălia a avut ca rezultat eșecul ofensivei germane și stabilizarea frontului din zonă, până la sfârșitul conflagrației. Confruntarea a opus Armata României și forțe aparținând Imperiului Rus – aflate în defensivă, trupelor germane – aflate în ofensivă, în timpul campaniei militare românești din 1917 din Primul Război Mondial.     Obiectivul strategic Puterilor Centrale era spargerea frontului și înaintarea pe valea Siretului spre Adjud pentru a se face joncțiunea cu trupele Armatei 1 austro-ungare aflate în ofensivă la Oituz și realizarea unui cap de pod la est de Siret.       Prin durată, proporții și intensitate a fost cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Primului Război Mondial.   Consecințe        Bă

O familie celebră: Negropontes (a donat terenul pe care s-a construit Mausoleul de la Mărăşeşti)

George Ulise Negropontes este descendent dintr-o familie boierească grecească şi a fost după Primul Război Mondial primar al oraşului-erou Mărăşeşti. Negropontes deţinea în zonă peste 42.000  de hectare de pământ, iar pe moşiile sale au avut loc aprige bătălii în Primul Război Mondial.    Aici, arhitectul italian Giovanni Culluri construise conacul care avea să ia numele lui Negropontes . Palatul Negropontes de la Mărășești domina satul și deoarece regiunea era viticolă, clărirea avea o pivniță care se putea ușor transforma în adăpost pentru garnizoană.  Lupta din 6 august 1917 a rămas în conştiinţa naţională ca fiind decisivă împotriva nemţilor, iar contribuţia lui Ulise Negropontes a fost substanţială.  ,,În ziua de 6 august pe la 5 dimineața inamicul dă drumul unui bombardament strașnic asupra pozițiilor noastre, prefăcând în praf tranșeele românești și castelul Negropontes; vița de vie sărea din pământ împrăștiindu-se pe arătură.’’ ” George C