Gurile de foc din dotarea artileriei române

Tunul “GRUSON” , cal. 53 mm, md. 1887/1916.

Tunurile de cetate “Gruson“ calibru 53 mm, model 1887 au fost achiziţionate pentru dotarea liniei fortificate Focşani (15 baterii a 6 turele) – Nămoloasa (24 baterii a 3-5 turele) – Galaţi (30 baterii a 6 turele, 10 baterii a 3 turele şi 10 turele în zona Brateş). De asemenea, au fost în dotarea capului de pod de la Cernavodă, Turtucaia (28 turele) şi Silistra (17 turele). Aceste tunuri erau produse în Germania şi erau turelate, fiind deplasate pe trăsuri mobile, cu 2 sau 4 roţi tractate de 3 cai. Aceste tunuri au servit aproape 20 de ani ca artilerie de cetate însă în perioada neutralităţii (1914-1916) toate cele 334 tunuri au fost transformate în tunuri de însoţire cu tragere înceată pentru infanterie (o baterie la brigadă şi între 2-6 baterii la divizie), montate pe afete construite în ţarã. O parte au fost transformate în tunuri antiaeriene. Bataia maximă a tunului era de 3000m.

Sursa: "Enciclopedia artileriei române"

Comments

Primul Război Mondial în culori: Imagini inedite cu viaţa din tranşee

Sursa Istorie in culori

Bătălia de la Mărășești - imagini inedite

Bătălia de la Mărășești a fost o serie de acțiuni militare complexe desfășurate pe Frontul Român, în perioada 24 iulie/6 august – 6 august/19 august 1917 în zona Vrancei în spațiul dintre râurile Siret și Putna și aliniamentul Muncelu - Mărășești. Bătălia a avut ca rezultat eșecul ofensivei germane și stabilizarea frontului din zonă, până la sfârșitul conflagrației. Confruntarea a opus Armata României și forțe aparținând Imperiului Rus – aflate în defensivă, trupelor germane – aflate în ofensivă, în timpul campaniei militare românești din 1917 din Primul Război Mondial. Obiectivul strategic Puterilor Centrale era spargerea frontului și înaintarea pe valea Siretului spre Adjud pentru a se face joncțiunea cu trupele Armatei 1 austro-ungare aflate în ofensivă la Oituz și realizarea unui cap de pod la est de Siret. Prin durată, proporții și intensitate a fost cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Primului Război Mondial. Consecințe Bă

O familie celebră: Negropontes (a donat terenul pe care s-a construit Mausoleul de la Mărăşeşti)

George Ulise Negropontes este descendent dintr-o familie boierească grecească şi a fost după Primul Război Mondial primar al oraşului-erou Mărăşeşti. Negropontes deţinea în zonă peste 42.000 de hectare de pământ, iar pe moşiile sale au avut loc aprige bătălii în Primul Război Mondial. Aici, arhitectul italian Giovanni Culluri construise conacul care avea să ia numele lui Negropontes . Palatul Negropontes de la Mărășești domina satul și deoarece regiunea era viticolă, clărirea avea o pivniță care se putea ușor transforma în adăpost pentru garnizoană. Lupta din 6 august 1917 a rămas în conştiinţa naţională ca fiind decisivă împotriva nemţilor, iar contribuţia lui Ulise Negropontes a fost substanţială. ,,În ziua de 6 august pe la 5 dimineața inamicul dă drumul unui bombardament strașnic asupra pozițiilor noastre, prefăcând în praf tranșeele românești și castelul Negropontes; vița de vie sărea din pământ împrăștiindu-se pe arătură.’’ ” George C

Primul Război Mondial în imagini

Search This Blog