Gurile de foc din dotarea artileriei române

Tunul “GRUSON” , cal. 53 mm, md. 1887/1916.

Tunurile de cetate “Gruson“ calibru 53 mm, model 1887 au fost achiziţionate pentru dotarea liniei fortificate Focşani (15 baterii a 6 turele) – Nămoloasa (24 baterii a 3-5 turele) – Galaţi (30 baterii a 6 turele, 10 baterii a 3 turele şi 10 turele în zona Brateş). De asemenea, au fost în dotarea capului de pod de la Cernavodă, Turtucaia (28 turele) şi Silistra (17 turele). Aceste tunuri erau produse în Germania şi erau turelate, fiind deplasate pe trăsuri mobile, cu 2 sau 4 roţi tractate de 3 cai. Aceste tunuri au servit aproape 20 de ani ca artilerie de cetate însă în perioada neutralităţii (1914-1916) toate cele 334 tunuri au fost transformate în tunuri de însoţire cu tragere înceată pentru infanterie (o baterie la brigadă şi între 2-6 baterii la divizie), montate pe afete construite în ţarã. O parte au fost transformate în tunuri antiaeriene. Bataia maximă a tunului era de 3000m.

Sursa: "Enciclopedia artileriei române"

Comments

Bătălia de la Mărășești - imagini inedite

Bătălia de la Mărășești a fost o serie de acțiuni militare complexe desfășurate pe Frontul Român, în perioada 24 iulie/6 august – 6 august/19 august 1917 în zona Vrancei în spațiul dintre râurile Siret și Putna și aliniamentul Muncelu - Mărășești. Bătălia a avut ca rezultat eșecul ofensivei germane și stabilizarea frontului din zonă, până la sfârșitul conflagrației. Confruntarea a opus Armata României și forțe aparținând Imperiului Rus – aflate în defensivă, trupelor germane – aflate în ofensivă, în timpul campaniei militare românești din 1917 din Primul Război Mondial. Obiectivul strategic Puterilor Centrale era spargerea frontului și înaintarea pe valea Siretului spre Adjud pentru a se face joncțiunea cu trupele Armatei 1 austro-ungare aflate în ofensivă la Oituz și realizarea unui cap de pod la est de Siret. Prin durată, proporții și intensitate a fost cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Prim...

Primul Război Mondial pe Valea Cașinului - fotografii document

In urma cu 100 de ani, dupa batalia de la Casin din 9 / 22 decembrie 1916 - 3 / 16 ianuarie 1917, cand o noua ofensiva lansata de trupele germano-austro-ungare a fost oprita pe valea Casinului, a urmat o alta mare confruntare: intre 31 decembrie 1917 / 13 ianuarie 1917 - 5 ianuarie 1917 / 18 ianuarie 1917, a avut loc Batalia de la Pralea. Aici Armata Romana a obtinut o mare victorie care a adus o importanta modificare a liniei frontului, pentru a tine sub control Valea Susitei (linia Marasti - Marasesti). Pe valea Casinului - dupa cum scriu tratatele de istorie - "in cele 10 zile de lupte violente, date de ambele parti cu mari pierderi si cu mari suferinte, pe ploi torentiale, viscole si zapezi, intr-o regiune dintre cele mai grele de strabatut, frontul roman fusese impins in partea de sud a Vrancei. Inamicul incerca sa cada in spatele si in flancul pozitiilor romano-ruse de la Focsani si Siret....

În tranșee: viața cotidiană pe front (imagini din Primul Război Mondial)

Ofițeri români - Răcoasa 1917 Luptele din vara anului 1917 s-au dat în principal în așa numitul triunghi al morții, format din spațiul cuprins între zonele Mărăști, Mărășești și Oituz într-un areal geografic oscilând între zone de deal și câmpie. Un relief care nu s-a arătat a fi problematic în mod special pentru forțele beligerante. Mult mai dificilă s-a dovedit a fi însă clima. Literatura memorialistică a consemnat în majoritatea lucrărilor foștilor combatanți atât omniprezenta arșiță năucitoare, cât și muștele și setea care-i chinuie pe cei aproape un milion de soldați care se luptă de ambele părți. Cea mai bună dovadă în acest sens este furnizată de povestea unui atac celebru al armatei române, atacul Regimentului 32 Mircea unde, toropiți de căldură, soldații au renunțat la vestimentație, luptând în cămăși. Soldați români în transee la Răcoasa 1917 Soldați români se odihnesc -Varnița 1917...

Primul Război Mondial în imagini

Search This Blog