Skip to main content

Aviaţia română în Primul Război Mondial

       Romania intra in Primul Razboi Mondial cu 97 piloti, 87 observatori aerieni si 44 avioane (24 dupa alte surse), majoritatea modele vechi. Acestea vor efectua misiuni de recunoastere si aerofotografie precum si cateva misiuni de bombardament, ultimele fara mare succes.
      Prima victorie aeriana romaneasca se inregistreaza la 16 septembrie 1916 cand un avion Farman 40 doboara un avion al Puterilor Centrale, deasupra Sloboziei.


Soldaţi români pregătesc un avion cu două motoare

     In octombrie 1916 soseste Misiunea Militara Franceza care aduce si 100 de avioane (41 Nieuport, 38 Farman-40, 18 Breguet-Michelin si 3 H. Farman), alte avioane fiind transferate de pe frontul de la Salonic.
     In total, pe parcursul razboiului, Romania a achizitionat 322 avioane, de la Nieuport si Farman la Sopwith Strutter, Caudron G.4, de recunoastere indepartata si bombardament usor, si pana la “bombardierele grele” Breguet-Michelin.
     Anul 1916 se incheie cu 5 avioane inamice doborate de pilotii nostri si alte 23 doborate de antiaeriana romana.


Avioane pregătite pentru decolare, 1917 

Avioane Farman 40, Nieuport 11 si Nieuport 28

     La inceputul lui 1917 aviatia noastra numara 150 avioane organizate in 3 grupuri aeriene cu 14 escadrile. Campania anului 1917 a inceput cu peste 100 misiuni de cercetare si de corectare a tirului artileriei. In paralel, s-au desfasurat misiuni de bombardament asupra garii si portului Braila, altor gari, trenuri, tabere si coloane militare. Numai in timpul bataliei de la Marasesti s-au zburat 467 misiuni, de la observatie si recunoastere pana la vanatoare, bombardament si mitralierea trupelor adverse. In toamna, cand luptele au scazut in intensitate, doar la recunoastere si observatie de artilerie se executasera 185 respectiv 703 misiuni. Pilotii romani au doborat 14 avioane inamice si au aruncat aproape 24 tone de bombe. Lor li s-au adaugat 13 victorii aeriene ale pilotilor francezi.


Avion Farman, Oneşti 1917

 Avioane Sopwith Strutter si Caudron G4

        In total, in perioada 1917-1919 aviatorii romani au doborat 83 avioane adverse, alte 50 fiind doborate de antiaeriana romana.
      Pana la sfarsitul razboiului, pilotii romani au zburat cca 11.000 ore, au participat la 750 lupte aeriene si au aruncat 150 tone de bombe.



 Dirijabil pregătit pentru decolare


Avioane pregătite pentru decolare


Balon romănesc pentru observaţie

Sursa IWM
romanianmilitary.ro

Comments

Popular posts from this blog

Primul Război Mondial în culori: Imagini inedite cu viaţa din tranşee

Sursa  Istorie in culori

Bătălia de la Mărășești - imagini inedite

         Bătălia de la Mărășești a fost o serie de acțiuni militare complexe desfășurate pe Frontul Român, în perioada 24 iulie/6 august – 6 august/19 august 1917 în zona Vrancei în spațiul dintre râurile Siret și Putna și aliniamentul Muncelu - Mărășești. Bătălia a avut ca rezultat eșecul ofensivei germane și stabilizarea frontului din zonă, până la sfârșitul conflagrației. Confruntarea a opus Armata României și forțe aparținând Imperiului Rus – aflate în defensivă, trupelor germane – aflate în ofensivă, în timpul campaniei militare românești din 1917 din Primul Război Mondial.     Obiectivul strategic Puterilor Centrale era spargerea frontului și înaintarea pe valea Siretului spre Adjud pentru a se face joncțiunea cu trupele Armatei 1 austro-ungare aflate în ofensivă la Oituz și realizarea unui cap de pod la est de Siret.       Prin durată, proporții și intensitate a fost cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Primului Război Mondial.   Consecințe        Bă

O familie celebră: Negropontes (a donat terenul pe care s-a construit Mausoleul de la Mărăşeşti)

George Ulise Negropontes este descendent dintr-o familie boierească grecească şi a fost după Primul Război Mondial primar al oraşului-erou Mărăşeşti. Negropontes deţinea în zonă peste 42.000  de hectare de pământ, iar pe moşiile sale au avut loc aprige bătălii în Primul Război Mondial.    Aici, arhitectul italian Giovanni Culluri construise conacul care avea să ia numele lui Negropontes . Palatul Negropontes de la Mărășești domina satul și deoarece regiunea era viticolă, clărirea avea o pivniță care se putea ușor transforma în adăpost pentru garnizoană.  Lupta din 6 august 1917 a rămas în conştiinţa naţională ca fiind decisivă împotriva nemţilor, iar contribuţia lui Ulise Negropontes a fost substanţială.  ,,În ziua de 6 august pe la 5 dimineața inamicul dă drumul unui bombardament strașnic asupra pozițiilor noastre, prefăcând în praf tranșeele românești și castelul Negropontes; vița de vie sărea din pământ împrăștiindu-se pe arătură.’’ ” George C