GALERIA EROILOR VÂLCENI

Articol prelual din publicația NATIONALUL VÂLCII (martie 1937) și redau integral textul original:

Eroul Invăţător sublt. rez. Mârzan A. Ilie

S'a născut 1a 27 Iulie 1895 in comuna Varleni, azi satul Varlieni din comuna Zăvoeni, jud. Vălcea, din părinții Alexandru şi Elisabeta A. Mârzan. Şcoala primară a urmat-o în sat şi şcoala normală de învătători în Craiova. La terminarea stajului militar s'a eliberat sublotenent de rezervă și a fost repartisat regimentutui 2 infanterie.

A fost numit invătător cu tillul provizoriu şi a funcţionat o parte a anului şcolar 1915-1916 la şcoala din comuna Alunu, jud . Vâlcea, iar aIta parte a fost concentrat şi mobilizat ca șef de ploton în compania 6-a din regimentul Vălcea 2. A luat parle toate luptele grele pe care le-a avut acest regiment in partea sud-vestică a orașului Sibiiu.

A căzut susținând retragerea armatei la 15 Sept. 1916 la satul Cisnădioara, unde, adeși era grav rănit la ambele picioare de spărturile obuzelor obuzebr inamicului, i se dedese însărcinarea a redista pe o poziție greu de apărat, pentruca să înlesneasca retragerea altor unități ale regimentului. Cănd se retrăgea încet cu plutonul, a fost ucis de un glonț în cap. N‘a putut fi cules de pe camp și nu se ştie unde l-au îngropat. Camarazil care l-au cunoscut şl soldații cu carea luptat îl laudă pentru curajul și bunătatea sa. Fie ca jertfa lui pentru neam şi patrie să fie o pildă pentru noi toți.

Frontul transilvănean la începutul contraofensivei germane din 1916

Tunuri germane în apropiere de Sibiu

Comments

Primul Război Mondial în culori: Imagini inedite cu viaţa din tranşee

Sursa Istorie in culori

Bătălia de la Mărășești - imagini inedite

Bătălia de la Mărășești a fost o serie de acțiuni militare complexe desfășurate pe Frontul Român, în perioada 24 iulie/6 august – 6 august/19 august 1917 în zona Vrancei în spațiul dintre râurile Siret și Putna și aliniamentul Muncelu - Mărășești. Bătălia a avut ca rezultat eșecul ofensivei germane și stabilizarea frontului din zonă, până la sfârșitul conflagrației. Confruntarea a opus Armata României și forțe aparținând Imperiului Rus – aflate în defensivă, trupelor germane – aflate în ofensivă, în timpul campaniei militare românești din 1917 din Primul Război Mondial. Obiectivul strategic Puterilor Centrale era spargerea frontului și înaintarea pe valea Siretului spre Adjud pentru a se face joncțiunea cu trupele Armatei 1 austro-ungare aflate în ofensivă la Oituz și realizarea unui cap de pod la est de Siret. Prin durată, proporții și intensitate a fost cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Primului Război Mondial. Consecințe Bă

O familie celebră: Negropontes (a donat terenul pe care s-a construit Mausoleul de la Mărăşeşti)

George Ulise Negropontes este descendent dintr-o familie boierească grecească şi a fost după Primul Război Mondial primar al oraşului-erou Mărăşeşti. Negropontes deţinea în zonă peste 42.000 de hectare de pământ, iar pe moşiile sale au avut loc aprige bătălii în Primul Război Mondial. Aici, arhitectul italian Giovanni Culluri construise conacul care avea să ia numele lui Negropontes . Palatul Negropontes de la Mărășești domina satul și deoarece regiunea era viticolă, clărirea avea o pivniță care se putea ușor transforma în adăpost pentru garnizoană. Lupta din 6 august 1917 a rămas în conştiinţa naţională ca fiind decisivă împotriva nemţilor, iar contribuţia lui Ulise Negropontes a fost substanţială. ,,În ziua de 6 august pe la 5 dimineața inamicul dă drumul unui bombardament strașnic asupra pozițiilor noastre, prefăcând în praf tranșeele românești și castelul Negropontes; vița de vie sărea din pământ împrăștiindu-se pe arătură.’’ ” George C

Primul Război Mondial în imagini

Search This Blog