Skip to main content

Cavaleria în Primul Război Mondial


Cavaleria, una dintre cele mai vechi arme existente în panoplia armelor şi specializărilor, a deţinut un rol important în desfăşurarea luptelor din timpul Primului Război Mondial. Fiind o armă al cărui principal rol era acela al mobilităţii şi rapidităţii, cavaleria şi-a păstrat atât misiunile ei specifice de luptă călare, cât şi un rol ce înainte de război fusese mai puţin studiat – şi anume lupta pedestră.
Acest rol, deşi cu un secol în urmă, era propriu unor anumite specializări ale cavaleriei, în timpul la care facem acum referire, tinde să se generalizeze, transformând cavaleristul într-un infanterist ce ajunge la locul luptei călare iar apoi luptă pe jos, folosind mai mult armamentul de foc în detrimentul celui alb.



Patrulă - Armata Română 


Cavaleria Română (exerciții)

                                   Patrulă - Armata Română 


decathlon.ro breville-romania.ro     topwatch.ro

Comments

Popular posts from this blog

Castelul Bran în timpul Primului Război Mondial

         Castelul Bran în imagini inedite din Primul Război Mondial (mai exact   26 -03- 1917, fotograf oficial militar, colecțiile Österreichische Nationalbibliothek)

Podul peste Olt de la Râmnicu Vâlcea distrus în 1916

       Podul peste Olt de la Râmnicu Vâlcea a fost distrus în noiembrie 1916 de armata română,  în încercarea de a stăvili ofensiva ina mică . În spate se observă podul militar construit de armata germană.      Coloană germană trecând Oltul la Râmnicu Vâlcea pe podul militar, 1916 (desen de Albert Reich). Se poate observa podul distrus în spate.

Bătălia de la Predeal (octombrie 1916)

  Gara din Predeal distrusă de bombardamente (prizonieri români păziți de soldați germani) Bătălia de la Predeal (octombrie 1916) Bătălia de la Predeal a fost o confruntare a forţelor Armatei Române cu cele ale Puterilor Centrale în timpul Primului Război Mondial.   Situaţia înainte de bătălie Planul de operaţii al Puterilor Centrale după împingerea armatelor române din Transilvania înapoi spre vechea graniţă a Regatului României prevedea străpungerea Munţilor Carpaţi pentru ajunge pe cea mai scurtă cale la Bucureşti. Dacă această manevră reuşea, România avea să fie înfrântă şi scoasă din război la mai puţin de două luni de la intrarea sa în conflictul mondial. Pentru a deschide calea spre Bucureşti, armatele inamice s-au regrupat în vederea străpungerii trecătorilor din munţi. La 9 octombrie, a doua zi după încheierea bătăliei de la Braşov, ele au pornit în urmărirea trupelor române aflate în retragere, cu scopul de a trece munţii odată cu ele şi de a forţa trecătoril...