Moneda ocupației germane

Pentru a-și asigura dominația, încă din primele zile ale ocupației, autoritățile germane au recurs la devalorizarea leului și apoi la crearea unor bani de război puși în circulație, la începutul anului 1917, prin secția de emisiune atașată Băncii Generale Română. Emiterea leilor de ocupație, a fost anunțată încă de la 17 decembrie 1916 (stil vechi), de către Banca Generală Română, o bancă cu capital german, care fusese înfiinţată în 1897.

În total, autoritățile germane au emis 2,2 miliarde lei, fără acoperire, adică de două ori mai mult decât valoarea biletelor BNR aflate în circulație în anul 1916 (1,03 miliarde lei) și oricum mai mult decât totalitatea împrumuturilor acordate guvernului român de Banca Națională în toată perioada 1914 – 1918 (1,6 miliarde lei). Se poate vorbi de o depreciere intenționată a leului de către autoritățile de ocupație, iar efectele aveau să se resimtă pe termen lung în inflația care a afectat leul după Unirea din 1918.

Banca Națională în timpul ocupației Germane

Sursa IWM

Comments

Castelul Bran în timpul Primului Război Mondial

Castelul Bran în imagini inedite din Primul Război Mondial (mai exact 26 -03- 1917, fotograf oficial militar, colecțiile Österreichische Nationalbibliothek)

Podul peste Olt de la Râmnicu Vâlcea distrus în 1916

Podul peste Olt de la Râmnicu Vâlcea a fost distrus în noiembrie 1916 de armata română, în încercarea de a stăvili ofensiva ina mică . În spate se observă podul militar construit de armata germană. Coloană germană trecând Oltul la Râmnicu Vâlcea pe podul militar, 1916 (desen de Albert Reich). Se poate observa podul distrus în spate.

Bătălia de la Predeal (octombrie 1916)

Gara din Predeal distrusă de bombardamente (prizonieri români păziți de soldați germani) Bătălia de la Predeal (octombrie 1916) Bătălia de la Predeal a fost o confruntare a forţelor Armatei Române cu cele ale Puterilor Centrale în timpul Primului Război Mondial. Situaţia înainte de bătălie Planul de operaţii al Puterilor Centrale după împingerea armatelor române din Transilvania înapoi spre vechea graniţă a Regatului României prevedea străpungerea Munţilor Carpaţi pentru ajunge pe cea mai scurtă cale la Bucureşti. Dacă această manevră reuşea, România avea să fie înfrântă şi scoasă din război la mai puţin de două luni de la intrarea sa în conflictul mondial. Pentru a deschide calea spre Bucureşti, armatele inamice s-au regrupat în vederea străpungerii trecătorilor din munţi. La 9 octombrie, a doua zi după încheierea bătăliei de la Braşov, ele au pornit în urmărirea trupelor române aflate în retragere, cu scopul de a trece munţii odată cu ele şi de a forţa trecătoril...

Primul Război Mondial în imagini

Search This Blog