Skip to main content

Eroul necunoscut

 



Eroului necunoscut

              de Vasile Militaru


Cu sufletul îngenunchiat pe lespedea ce azi ți-e scut,

Salut

Erou Necunoscut!

 

„Necunoscut" am zis ? Iertare !...

Cum oare ești necunoscut, când dintre noi cu ori-și-care

Eroule, tu poți fi frate, — poate mai mic, poate mai mare.

Fiu drag, ca soarele în viață,

Oricărei mame ce stă față ;

Soț văduvei care suspină, dela răsboiu, de-atâția ani

Și tată neuitat icoană oricăruia dintre orfani ?

 

0, nu e drept să te numim cum te-am numit : necunoscut" ?

Te știu la chip, te știu pe nume.

Ai râs cu noi sau ai gemut.

 

Cât ți-a fost dat să fii pe lume ;

Ne-ai strâns la piept, într'un sărut,

Ne-ai alintat și ne-ai spus glume,

Iar când s'a ridicat, măreț, al nostru tricolor în zare

Te-ai bucurat și-ai plâns cu noi, visând o Românie Mare !

 

Cui dară ești necunoscut ? Vrăjmașilor ? O, nu, nici lor !

Nici lor, că pieptul tău de stâncă,

Un uragan clocotitor,

Isbitu-s'a de-atâtea ori cu ei și ura lor adâncă

 

Ei te-au văzut cum știi să lupți la Jiu, pe Olt, la Mărășești.

Cămașa doar având-o scut !

Știu toți dușmanii, cine ești !

Cum dară poți să te numești

Necunoscut ?

 

Iertare, că ți-am zis așa și slavă ție 'n veci de veci !

Iar azi, — când poate'n clipa asta înfiorat ești şi te-apleci

Din culmile eternității, cu văzul, lumea s'o petreci,

Să știi că, deși peste piatra ce-acoperă al tău cavou

Nu-i nici un chip şi nici un nume,

Eşti cel mai cunoscut Erou

Din câţi Eroi au fost pe lume !

 

 


 



 

Vasile Militaru

 

 

Vasile Militaru (n. 21 septembrie 1886, Dobreni-Câmpurelu, Județul Ilfov- d. 8 iulie 1959, închisoarea Ocnele Mari) a fost un poet și scriitor român naționalist, fost deținut politic sub regimul comunist din România, care a publicat și sub pseudonimul Radu Barda.

 

Vasile Militaru este autorul versurilor celebrei romanțe "A venit aseară mama". Aceasta poezie, pe care romanii o cunosc si o cânta de peste 70 de ani, a fost scrisa de Vasile Militaru in jurul anului 1930, fiind o dedicație făcută prietenului sau George Enescu.

 

A însoțit Armata română în războiul de eliberare a Basarabiei și Bucovinei. A îmbărbătat ostașii cu cântece și poezii patriotice. Versurile au fost adunate mai apoi în volumele „Eroii de la Stalingrad” și „Atacul”.




  

Imagini de la inaugurarea, în anul 1923, a Mormântul Ostașului Necunoscut, operă a sculptorului Emil Wilhelm Becker, în  Parcul Carol I.


Sursa foto Oficiul National pentru Cultul Eroilor

Comments

Popular posts from this blog

Primul Război Mondial în culori: Imagini inedite cu viaţa din tranşee

Sursa  Istorie in culori

Bătălia de la Mărășești - imagini inedite

         Bătălia de la Mărășești a fost o serie de acțiuni militare complexe desfășurate pe Frontul Român, în perioada 24 iulie/6 august – 6 august/19 august 1917 în zona Vrancei în spațiul dintre râurile Siret și Putna și aliniamentul Muncelu - Mărășești. Bătălia a avut ca rezultat eșecul ofensivei germane și stabilizarea frontului din zonă, până la sfârșitul conflagrației. Confruntarea a opus Armata României și forțe aparținând Imperiului Rus – aflate în defensivă, trupelor germane – aflate în ofensivă, în timpul campaniei militare românești din 1917 din Primul Război Mondial.     Obiectivul strategic Puterilor Centrale era spargerea frontului și înaintarea pe valea Siretului spre Adjud pentru a se face joncțiunea cu trupele Armatei 1 austro-ungare aflate în ofensivă la Oituz și realizarea unui cap de pod la est de Siret.       Prin durată, proporții și intensitate a fost cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Primului Război Mondial.   Consecințe        Bă

O familie celebră: Negropontes (a donat terenul pe care s-a construit Mausoleul de la Mărăşeşti)

George Ulise Negropontes este descendent dintr-o familie boierească grecească şi a fost după Primul Război Mondial primar al oraşului-erou Mărăşeşti. Negropontes deţinea în zonă peste 42.000  de hectare de pământ, iar pe moşiile sale au avut loc aprige bătălii în Primul Război Mondial.    Aici, arhitectul italian Giovanni Culluri construise conacul care avea să ia numele lui Negropontes . Palatul Negropontes de la Mărășești domina satul și deoarece regiunea era viticolă, clărirea avea o pivniță care se putea ușor transforma în adăpost pentru garnizoană.  Lupta din 6 august 1917 a rămas în conştiinţa naţională ca fiind decisivă împotriva nemţilor, iar contribuţia lui Ulise Negropontes a fost substanţială.  ,,În ziua de 6 august pe la 5 dimineața inamicul dă drumul unui bombardament strașnic asupra pozițiilor noastre, prefăcând în praf tranșeele românești și castelul Negropontes; vița de vie sărea din pământ împrăștiindu-se pe arătură.’’ ” George C