Eroul necunoscut

Eroului necunoscut

de Vasile Militaru

Cu sufletul îngenunchiat pe lespedea ce azi ți-e scut,

Salut

Erou Necunoscut!

„Necunoscut" am zis ? Iertare !...

Cum oare ești necunoscut, când dintre noi cu ori-și-care

Eroule, tu poți fi frate, — poate mai mic, poate mai mare.

Fiu drag, ca soarele în viață,

Oricărei mame ce stă față ;

Soț văduvei care suspină, dela răsboiu, de-atâția ani

Și tată neuitat — icoană oricăruia dintre orfani ?

0, nu e drept să te numim cum te-am numit : „necunoscut" ?

Te știu la chip, te știu pe nume.

Ai râs cu noi sau ai gemut.

Cât ți-a fost dat să fii pe lume ;

Ne-ai strâns la piept, într'un sărut,

Ne-ai alintat și ne-ai spus glume,

Iar când s'a ridicat, măreț, al nostru tricolor în zare

Te-ai bucurat și-ai plâns cu noi, visând o Românie Mare !

Cui dară ești necunoscut ? Vrăjmașilor ? O, nu, nici lor !

Nici lor, că pieptul tău de stâncă,

Un uragan clocotitor,

Isbitu-s'a de-atâtea ori cu ei și ura lor adâncă

Ei te-au văzut cum știi să lupți la Jiu, pe Olt, la Mărășești.

Cămașa doar având-o scut !

Știu toți dușmanii, cine ești !

Cum dară poți să te numești

Necunoscut ?

Iertare, că ți-am zis așa și slavă ție 'n veci de veci !

Iar azi, — când poate'n clipa asta înfiorat ești şi te-apleci

Din culmile eternității, cu văzul, lumea s'o petreci,

Să știi că, deși peste piatra ce-acoperă al tău cavou

Nu-i nici un chip şi nici un nume,

Eşti cel mai cunoscut Erou

Din câţi Eroi au fost pe lume !

Vasile Militaru

Vasile Militaru (n. 21 septembrie 1886, Dobreni-Câmpurelu, Județul Ilfov- d. 8 iulie 1959, închisoarea Ocnele Mari) a fost un poet și scriitor român naționalist, fost deținut politic sub regimul comunist din România, care a publicat și sub pseudonimul Radu Barda.

Vasile Militaru este autorul versurilor celebrei romanțe "A venit aseară mama". Aceasta poezie, pe care romanii o cunosc si o cânta de peste 70 de ani, a fost scrisa de Vasile Militaru in jurul anului 1930, fiind o dedicație făcută prietenului sau George Enescu.

A însoțit Armata română în războiul de eliberare a Basarabiei și Bucovinei. A îmbărbătat ostașii cu cântece și poezii patriotice. Versurile au fost adunate mai apoi în volumele „Eroii de la Stalingrad” și „Atacul”.

Imagini de la inaugurarea, în anul 1923, a Mormântul Ostașului Necunoscut, operă a sculptorului Emil Wilhelm Becker, în Parcul Carol I.

Sursa foto Oficiul National pentru Cultul Eroilor

Comments

Bătălia de la Mărășești - imagini inedite

Bătălia de la Mărășești a fost o serie de acțiuni militare complexe desfășurate pe Frontul Român, în perioada 24 iulie/6 august – 6 august/19 august 1917 în zona Vrancei în spațiul dintre râurile Siret și Putna și aliniamentul Muncelu - Mărășești. Bătălia a avut ca rezultat eșecul ofensivei germane și stabilizarea frontului din zonă, până la sfârșitul conflagrației. Confruntarea a opus Armata României și forțe aparținând Imperiului Rus – aflate în defensivă, trupelor germane – aflate în ofensivă, în timpul campaniei militare românești din 1917 din Primul Război Mondial. Obiectivul strategic Puterilor Centrale era spargerea frontului și înaintarea pe valea Siretului spre Adjud pentru a se face joncțiunea cu trupele Armatei 1 austro-ungare aflate în ofensivă la Oituz și realizarea unui cap de pod la est de Siret. Prin durată, proporții și intensitate a fost cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Prim...

În tranșee: viața cotidiană pe front (imagini din Primul Război Mondial)

Ofițeri români - Răcoasa 1917 Luptele din vara anului 1917 s-au dat în principal în așa numitul triunghi al morții, format din spațiul cuprins între zonele Mărăști, Mărășești și Oituz într-un areal geografic oscilând între zone de deal și câmpie. Un relief care nu s-a arătat a fi problematic în mod special pentru forțele beligerante. Mult mai dificilă s-a dovedit a fi însă clima. Literatura memorialistică a consemnat în majoritatea lucrărilor foștilor combatanți atât omniprezenta arșiță năucitoare, cât și muștele și setea care-i chinuie pe cei aproape un milion de soldați care se luptă de ambele părți. Cea mai bună dovadă în acest sens este furnizată de povestea unui atac celebru al armatei române, atacul Regimentului 32 Mircea unde, toropiți de căldură, soldații au renunțat la vestimentație, luptând în cămăși. Soldați români în transee la Răcoasa 1917 Soldați români se odihnesc -Varnița 1917...

Bătălia de la Predeal (octombrie 1916)

Gara din Predeal distrusă de bombardamente (prizonieri români păziți de soldați germani) Bătălia de la Predeal (octombrie 1916) Bătălia de la Predeal a fost o confruntare a forţelor Armatei Române cu cele ale Puterilor Centrale în timpul Primului Război Mondial. Situaţia înainte de bătălie Planul de operaţii al Puterilor Centrale după împingerea armatelor române din Transilvania înapoi spre vechea graniţă a Regatului României prevedea străpungerea Munţilor Carpaţi pentru ajunge pe cea mai scurtă cale la Bucureşti. Dacă această manevră reuşea, România avea să fie înfrântă şi scoasă din război la mai puţin de două luni de la intrarea sa în conflictul mondial. Pentru a deschide calea spre Bucureşti, armatele inamice s-au regrupat în vederea străpungerii trecătorilor din munţi. La 9 octombrie, a doua zi după încheierea bătăliei de la Braşov, ele au pornit în urmărirea trupelor române aflate în retragere, cu scopul de a trece munţii odată cu ele şi de a forţa trecătoril...

Primul Război Mondial în imagini

Search This Blog