Lupta de la Predeal - Gara din Predeal (octombrie 1916)

Gara din Predeal

Pe aici spectacolul e din cele mai grozave. Cai spintecați de șrapnele zac umflați și încep a putrezi fără să aibă cineva timp să-i îngroape. Atât de mare e încordarea și febrilitatea luptelor de fiecare zi; case dărâmate de bombe și jefuite de soldați; pământul în toate părțile răsturnat și găurit de bombe. E înspăimântător războiul, totuși până acuma ne-am deprins cu el.

Soldați români în apropiere de Predeal

Gara Predeal distrusă de bombardamente

Jurnal de Război, Loc. Ioan R. Marinescu

Nu cred să mai fi rămas vreunul dintre cei care s-au luptat în partea de est a Predealului, ca soldați viteji, până la amarnicul sfârșit ca să poată povesti această ultimă parte a luptei. Și vitejește s-au purtat românii pe muntele Pristocol și în gara Predeal. Am vizitat întâi gara. Ca punct de plecare al căilor ferate române, ea s-a bucurat de o clădire spațioasă și impunătoare. Un șir lung de construcții, una lângă alta, în care erau instalate direcțiunea, vama, sălile de așteptare și restaurantele. Loviturile din plin ale tunurilor noastre au produs ravagii teribile în șirul acesta de clădiri. Tot conținutul diferitelor încăperi e în dezordine și distrus din cauza cutremurului produs de exploziile proiectilelor. Soldații români se instalaseră aici, în căutare de adăpost; când am îndreptat focul nostru asupra gării, ei au părăsit-o, reîntorcându-se iar în haosul de moloz și ruine, când întreg Predealul nu mai era decât un iad, în care pretundindeni explodau obuzele. În vechiul restaurant, în care vilegiaturiștii de altă dată se întâlneau seara la mici serbări, ei zac acum printre dărâmături și printre cioburi; în camera cu ghișeuri a funcționarilor, corpurile lor rigide și reci stau încleștate. Grenadele de mână și paturile puștilor au spus aici cel din urmă cuvânt. Un teanc de bilete de tren multicolore se află într-acest haos indescriptibil.

Corespondent de război german nenumit (apud. C. Kirițescu, Istoria Războiului pentru întregirea României 1916-1919., p. 418, București, 1989)

Comments

Bătălia de la Mărășești - imagini inedite

Bătălia de la Mărășești a fost o serie de acțiuni militare complexe desfășurate pe Frontul Român, în perioada 24 iulie/6 august – 6 august/19 august 1917 în zona Vrancei în spațiul dintre râurile Siret și Putna și aliniamentul Muncelu - Mărășești. Bătălia a avut ca rezultat eșecul ofensivei germane și stabilizarea frontului din zonă, până la sfârșitul conflagrației. Confruntarea a opus Armata României și forțe aparținând Imperiului Rus – aflate în defensivă, trupelor germane – aflate în ofensivă, în timpul campaniei militare românești din 1917 din Primul Război Mondial. Obiectivul strategic Puterilor Centrale era spargerea frontului și înaintarea pe valea Siretului spre Adjud pentru a se face joncțiunea cu trupele Armatei 1 austro-ungare aflate în ofensivă la Oituz și realizarea unui cap de pod la est de Siret. Prin durată, proporții și intensitate a fost cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Prim...

Primul Război Mondial pe Valea Cașinului - fotografii document

In urma cu 100 de ani, dupa batalia de la Casin din 9 / 22 decembrie 1916 - 3 / 16 ianuarie 1917, cand o noua ofensiva lansata de trupele germano-austro-ungare a fost oprita pe valea Casinului, a urmat o alta mare confruntare: intre 31 decembrie 1917 / 13 ianuarie 1917 - 5 ianuarie 1917 / 18 ianuarie 1917, a avut loc Batalia de la Pralea. Aici Armata Romana a obtinut o mare victorie care a adus o importanta modificare a liniei frontului, pentru a tine sub control Valea Susitei (linia Marasti - Marasesti). Pe valea Casinului - dupa cum scriu tratatele de istorie - "in cele 10 zile de lupte violente, date de ambele parti cu mari pierderi si cu mari suferinte, pe ploi torentiale, viscole si zapezi, intr-o regiune dintre cele mai grele de strabatut, frontul roman fusese impins in partea de sud a Vrancei. Inamicul incerca sa cada in spatele si in flancul pozitiilor romano-ruse de la Focsani si Siret....

În tranșee: viața cotidiană pe front (imagini din Primul Război Mondial)

Ofițeri români - Răcoasa 1917 Luptele din vara anului 1917 s-au dat în principal în așa numitul triunghi al morții, format din spațiul cuprins între zonele Mărăști, Mărășești și Oituz într-un areal geografic oscilând între zone de deal și câmpie. Un relief care nu s-a arătat a fi problematic în mod special pentru forțele beligerante. Mult mai dificilă s-a dovedit a fi însă clima. Literatura memorialistică a consemnat în majoritatea lucrărilor foștilor combatanți atât omniprezenta arșiță năucitoare, cât și muștele și setea care-i chinuie pe cei aproape un milion de soldați care se luptă de ambele părți. Cea mai bună dovadă în acest sens este furnizată de povestea unui atac celebru al armatei române, atacul Regimentului 32 Mircea unde, toropiți de căldură, soldații au renunțat la vestimentație, luptând în cămăși. Soldați români în transee la Răcoasa 1917 Soldați români se odihnesc -Varnița 1917...

Primul Război Mondial în imagini

Search This Blog