Monumentul Eroilor din Hârșova

Monumentul Eroilor din localitatea Hârșova, modelat de sculptorul Ion Schmidt Faur, reprezintă un ostaș român, în mărime naturală, cu arma în poziția de așteptare.

Monumentul a fost amplasat în fața Primăriei. Pe soclul în formă de trunchi de piramidă, realizat din piatră dobrogeană, în față se află încastrată o placă de bronz cu textul: „EROILOR HÂRȘOVENI MORȚI PENTRU PATRIE ÎN RĂZBOIUL PENTRU ÎNTREGIREA NEAMULUI 1916-1919 COMUNA HÂRȘOVA ȘI CETĂȚENII EI - RECUNOȘTINȚĂ”.

Monumentul a fost dezvelit în anul 1924.

În prezent Monumentul se află în centrul vechi al orașului Hârșova, la intersecția dintre Strada Vadului și Strada Concordiei.

Ion Schmidt-Faur s-a născut în anul 1883 în oraşul Znain, din Cehia, care se află în apropiere de graniţa cu Austria Inferioară. După absolvirea Şcolii de arte şi meserii, secţia modelaj, a fost chemat ca profesor la Târgu-Jiu.

După primul război mondial, şi-a continuat studiile la Şcoala de Arte Frumoase din Viena. Devine apoi profesor de desen şi modelaj la Şcoala de arte şi meserii din Bucureşti.

Ion Schmidt Faur a încetat din viaţă în anul 1934 în oraşul Bucureşti. A fost înmormântat în cimitirul din Târgu-Jiu la 2 aprilie 1934.

Monumentul Eroilor din Ocnele Mari

Ion Schmidt-Faur a executat vreo 12 monumente pentru eroi în diferite oraşe (Târgu Mureş, Slănic-Prahova, Ocnele Mari, Hârşova, Caracal etc.).

Dintre lucrările sale mai menţionăm următoarele:

Statuia lui Mihai Eminescu din Iaşi - 1929

Statuia lui Al. Papiu Ilarian din faţa Colegiului „Al. Papiu Ilarian” din Târgu Mureş

Bustul lui Gheorghe Şincai din faţa Colegiului Naţional Gheorghe Şincai din Bucureşti.

https://w.profitshare.ro/affiliate-feed/export/?hash=44c2630eab1d5a8bea8cef42cac127cd

Comments

Primul Război Mondial în culori: Imagini inedite cu viaţa din tranşee

Sursa Istorie in culori

Bătălia de la Mărășești - imagini inedite

Bătălia de la Mărășești a fost o serie de acțiuni militare complexe desfășurate pe Frontul Român, în perioada 24 iulie/6 august – 6 august/19 august 1917 în zona Vrancei în spațiul dintre râurile Siret și Putna și aliniamentul Muncelu - Mărășești. Bătălia a avut ca rezultat eșecul ofensivei germane și stabilizarea frontului din zonă, până la sfârșitul conflagrației. Confruntarea a opus Armata României și forțe aparținând Imperiului Rus – aflate în defensivă, trupelor germane – aflate în ofensivă, în timpul campaniei militare românești din 1917 din Primul Război Mondial. Obiectivul strategic Puterilor Centrale era spargerea frontului și înaintarea pe valea Siretului spre Adjud pentru a se face joncțiunea cu trupele Armatei 1 austro-ungare aflate în ofensivă la Oituz și realizarea unui cap de pod la est de Siret. Prin durată, proporții și intensitate a fost cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Primului Război Mondial. Consecințe Bă

O familie celebră: Negropontes (a donat terenul pe care s-a construit Mausoleul de la Mărăşeşti)

George Ulise Negropontes este descendent dintr-o familie boierească grecească şi a fost după Primul Război Mondial primar al oraşului-erou Mărăşeşti. Negropontes deţinea în zonă peste 42.000 de hectare de pământ, iar pe moşiile sale au avut loc aprige bătălii în Primul Război Mondial. Aici, arhitectul italian Giovanni Culluri construise conacul care avea să ia numele lui Negropontes . Palatul Negropontes de la Mărășești domina satul și deoarece regiunea era viticolă, clărirea avea o pivniță care se putea ușor transforma în adăpost pentru garnizoană. Lupta din 6 august 1917 a rămas în conştiinţa naţională ca fiind decisivă împotriva nemţilor, iar contribuţia lui Ulise Negropontes a fost substanţială. ,,În ziua de 6 august pe la 5 dimineața inamicul dă drumul unui bombardament strașnic asupra pozițiilor noastre, prefăcând în praf tranșeele românești și castelul Negropontes; vița de vie sărea din pământ împrăștiindu-se pe arătură.’’ ” George C

Primul Război Mondial în imagini

Search This Blog