Monumentul Eroilor din Hârșova

Monumentul Eroilor din localitatea Hârșova, modelat de sculptorul Ion Schmidt Faur, reprezintă un ostaș român, în mărime naturală, cu arma în poziția de așteptare.

Monumentul a fost amplasat în fața Primăriei. Pe soclul în formă de trunchi de piramidă, realizat din piatră dobrogeană, în față se află încastrată o placă de bronz cu textul: „EROILOR HÂRȘOVENI MORȚI PENTRU PATRIE ÎN RĂZBOIUL PENTRU ÎNTREGIREA NEAMULUI 1916-1919 COMUNA HÂRȘOVA ȘI CETĂȚENII EI - RECUNOȘTINȚĂ”.

Monumentul a fost dezvelit în anul 1924.

În prezent Monumentul se află în centrul vechi al orașului Hârșova, la intersecția dintre Strada Vadului și Strada Concordiei.

Ion Schmidt-Faur s-a născut în anul 1883 în oraşul Znain, din Cehia, care se află în apropiere de graniţa cu Austria Inferioară. După absolvirea Şcolii de arte şi meserii, secţia modelaj, a fost chemat ca profesor la Târgu-Jiu.

După primul război mondial, şi-a continuat studiile la Şcoala de Arte Frumoase din Viena. Devine apoi profesor de desen şi modelaj la Şcoala de arte şi meserii din Bucureşti.

Ion Schmidt Faur a încetat din viaţă în anul 1934 în oraşul Bucureşti. A fost înmormântat în cimitirul din Târgu-Jiu la 2 aprilie 1934.

Monumentul Eroilor din Ocnele Mari

Ion Schmidt-Faur a executat vreo 12 monumente pentru eroi în diferite oraşe (Târgu Mureş, Slănic-Prahova, Ocnele Mari, Hârşova, Caracal etc.).

Dintre lucrările sale mai menţionăm următoarele:

Statuia lui Mihai Eminescu din Iaşi - 1929

Statuia lui Al. Papiu Ilarian din faţa Colegiului „Al. Papiu Ilarian” din Târgu Mureş

Bustul lui Gheorghe Şincai din faţa Colegiului Naţional Gheorghe Şincai din Bucureşti.

https://w.profitshare.ro/affiliate-feed/export/?hash=44c2630eab1d5a8bea8cef42cac127cd

Comments

Bătălia de la Mărășești - imagini inedite

Bătălia de la Mărășești a fost o serie de acțiuni militare complexe desfășurate pe Frontul Român, în perioada 24 iulie/6 august – 6 august/19 august 1917 în zona Vrancei în spațiul dintre râurile Siret și Putna și aliniamentul Muncelu - Mărășești. Bătălia a avut ca rezultat eșecul ofensivei germane și stabilizarea frontului din zonă, până la sfârșitul conflagrației. Confruntarea a opus Armata României și forțe aparținând Imperiului Rus – aflate în defensivă, trupelor germane – aflate în ofensivă, în timpul campaniei militare românești din 1917 din Primul Război Mondial. Obiectivul strategic Puterilor Centrale era spargerea frontului și înaintarea pe valea Siretului spre Adjud pentru a se face joncțiunea cu trupele Armatei 1 austro-ungare aflate în ofensivă la Oituz și realizarea unui cap de pod la est de Siret. Prin durată, proporții și intensitate a fost cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Prim...

În tranșee: viața cotidiană pe front (imagini din Primul Război Mondial)

Ofițeri români - Răcoasa 1917 Luptele din vara anului 1917 s-au dat în principal în așa numitul triunghi al morții, format din spațiul cuprins între zonele Mărăști, Mărășești și Oituz într-un areal geografic oscilând între zone de deal și câmpie. Un relief care nu s-a arătat a fi problematic în mod special pentru forțele beligerante. Mult mai dificilă s-a dovedit a fi însă clima. Literatura memorialistică a consemnat în majoritatea lucrărilor foștilor combatanți atât omniprezenta arșiță năucitoare, cât și muștele și setea care-i chinuie pe cei aproape un milion de soldați care se luptă de ambele părți. Cea mai bună dovadă în acest sens este furnizată de povestea unui atac celebru al armatei române, atacul Regimentului 32 Mircea unde, toropiți de căldură, soldații au renunțat la vestimentație, luptând în cămăși. Soldați români în transee la Răcoasa 1917 Soldați români se odihnesc -Varnița 1917...

Bătălia de la Predeal (octombrie 1916)

Gara din Predeal distrusă de bombardamente (prizonieri români păziți de soldați germani) Bătălia de la Predeal (octombrie 1916) Bătălia de la Predeal a fost o confruntare a forţelor Armatei Române cu cele ale Puterilor Centrale în timpul Primului Război Mondial. Situaţia înainte de bătălie Planul de operaţii al Puterilor Centrale după împingerea armatelor române din Transilvania înapoi spre vechea graniţă a Regatului României prevedea străpungerea Munţilor Carpaţi pentru ajunge pe cea mai scurtă cale la Bucureşti. Dacă această manevră reuşea, România avea să fie înfrântă şi scoasă din război la mai puţin de două luni de la intrarea sa în conflictul mondial. Pentru a deschide calea spre Bucureşti, armatele inamice s-au regrupat în vederea străpungerii trecătorilor din munţi. La 9 octombrie, a doua zi după încheierea bătăliei de la Braşov, ele au pornit în urmărirea trupelor române aflate în retragere, cu scopul de a trece munţii odată cu ele şi de a forţa trecătoril...

Primul Război Mondial în imagini

Search This Blog