Primul bombardament aerian asupra Bucureștiului

Zeppelin LZ 57 asemănător LZ 101

La câteva ore după declarația de război a României (27 august 1916), Hauptmann Geissert (comandantul Zepelinului LZ 101, staționat la Jambol, Bulgaria) primește ordinul de bombardare a Bucureștiului.

Aceste dirijabile cu structură metalică rigidă din aluminiu au fost numite după Contele von Zeppelin.

Contele Ferdinand Adolph Heinrich von Zeppelin a trăit între 1838 și 1917, fiind originar din statul Württemberg, în armata căruia servise în Războiul Franco-Prusac din 1870-71. S-a retras din armată în 1890 și s-a dedicat complet studiului și construcției dirijabilelor.

Zepelin german deasupra Bucurestiului - 1916

carte poștală

Dirijabilul LZ 71 (nr. fabrica) / LZ 101 (nr. militar) care a atacat Bucureștiul era staționat în orașul Jambol (Bulgaria) și a efectuat 7 atacuri în care s-au lansat 11934 kg de bombe asupra localităților: București, Ciulnița, Fetești, Galați, Odessa, Mytilene, Iași și Mudros.

Clopot folosit în București pentru a anunța atacurile aeriene

Comments

Castelul Bran în timpul Primului Război Mondial

Castelul Bran în imagini inedite din Primul Război Mondial (mai exact 26 -03- 1917, fotograf oficial militar, colecțiile Österreichische Nationalbibliothek)

Bătălia de la Mărășești - imagini inedite

Bătălia de la Mărășești a fost o serie de acțiuni militare complexe desfășurate pe Frontul Român, în perioada 24 iulie/6 august – 6 august/19 august 1917 în zona Vrancei în spațiul dintre râurile Siret și Putna și aliniamentul Muncelu - Mărășești. Bătălia a avut ca rezultat eșecul ofensivei germane și stabilizarea frontului din zonă, până la sfârșitul conflagrației. Confruntarea a opus Armata României și forțe aparținând Imperiului Rus – aflate în defensivă, trupelor germane – aflate în ofensivă, în timpul campaniei militare românești din 1917 din Primul Război Mondial. Obiectivul strategic Puterilor Centrale era spargerea frontului și înaintarea pe valea Siretului spre Adjud pentru a se face joncțiunea cu trupele Armatei 1 austro-ungare aflate în ofensivă la Oituz și realizarea unui cap de pod la est de Siret. Prin durată, proporții și intensitate a fost cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Prim...

Podul peste Olt de la Râmnicu Vâlcea distrus în 1916

Podul peste Olt de la Râmnicu Vâlcea a fost distrus în noiembrie 1916 de armata română, în încercarea de a stăvili ofensiva ina mică . În spate se observă podul militar construit de armata germană. Coloană germană trecând Oltul la Râmnicu Vâlcea pe podul militar, 1916 (desen de Albert Reich). Se poate observa podul distrus în spate.

Primul Război Mondial în imagini

Search This Blog