Primul bombardament aerian asupra Bucureștiului

Zeppelin LZ 57 asemănător LZ 101

La câteva ore după declarația de război a României (27 august 1916), Hauptmann Geissert (comandantul Zepelinului LZ 101, staționat la Jambol, Bulgaria) primește ordinul de bombardare a Bucureștiului.

Aceste dirijabile cu structură metalică rigidă din aluminiu au fost numite după Contele von Zeppelin.

Contele Ferdinand Adolph Heinrich von Zeppelin a trăit între 1838 și 1917, fiind originar din statul Württemberg, în armata căruia servise în Războiul Franco-Prusac din 1870-71. S-a retras din armată în 1890 și s-a dedicat complet studiului și construcției dirijabilelor.

Zepelin german deasupra Bucurestiului - 1916

carte poștală

Dirijabilul LZ 71 (nr. fabrica) / LZ 101 (nr. militar) care a atacat Bucureștiul era staționat în orașul Jambol (Bulgaria) și a efectuat 7 atacuri în care s-au lansat 11934 kg de bombe asupra localităților: București, Ciulnița, Fetești, Galați, Odessa, Mytilene, Iași și Mudros.

Clopot folosit în București pentru a anunța atacurile aeriene

Comments

Castelul Bran în timpul Primului Război Mondial

Castelul Bran în imagini inedite din Primul Război Mondial (mai exact 26 -03- 1917, fotograf oficial militar, colecțiile Österreichische Nationalbibliothek)

Podul peste Olt de la Râmnicu Vâlcea distrus în 1916

Podul peste Olt de la Râmnicu Vâlcea a fost distrus în noiembrie 1916 de armata română, în încercarea de a stăvili ofensiva ina mică . În spate se observă podul militar construit de armata germană. Coloană germană trecând Oltul la Râmnicu Vâlcea pe podul militar, 1916 (desen de Albert Reich). Se poate observa podul distrus în spate.

Bătălia de la Predeal (octombrie 1916)

Gara din Predeal distrusă de bombardamente (prizonieri români păziți de soldați germani) Bătălia de la Predeal (octombrie 1916) Bătălia de la Predeal a fost o confruntare a forţelor Armatei Române cu cele ale Puterilor Centrale în timpul Primului Război Mondial. Situaţia înainte de bătălie Planul de operaţii al Puterilor Centrale după împingerea armatelor române din Transilvania înapoi spre vechea graniţă a Regatului României prevedea străpungerea Munţilor Carpaţi pentru ajunge pe cea mai scurtă cale la Bucureşti. Dacă această manevră reuşea, România avea să fie înfrântă şi scoasă din război la mai puţin de două luni de la intrarea sa în conflictul mondial. Pentru a deschide calea spre Bucureşti, armatele inamice s-au regrupat în vederea străpungerii trecătorilor din munţi. La 9 octombrie, a doua zi după încheierea bătăliei de la Braşov, ele au pornit în urmărirea trupelor române aflate în retragere, cu scopul de a trece munţii odată cu ele şi de a forţa trecătoril...

Primul Război Mondial în imagini

Search This Blog