Skip to main content

Tehnologia în Primul Război Mondial - Balonul de observare

          Un balon de observare este un tip de balon care este folosit ca platformă aeriană pentru colectarea de informații și de dirijare a tirului artileriei. Utilizarea baloanelor de observare a început în timpul războaielor revoluționare franceze, fiind utilizate pe scară largă în timpul Primului Război Mondial și continuă să fie utilizate astăzi în mod limitat.

Balon german Parseval-Siegsfeld (1916)

       La început, baloanele de observare au fost umplute cu hidrogen, a cărei natură inflamabilă a dus la distrugerea a sute de baloane de ambele părți. Echipajul baloanelor de observare trebuiau să folosească în mod frecvent o parașută pentru a evacua balonul când acesta era atacat. Pentru a evita aceste consecințe, baloanele de observare de după Primul Război Mondial au fost adesea umplute cu heliu neinflamabil.  

Balon de observare francez de tip Caquot din Primul Război Mondial.
   

    Primul Război Mondial a fost punctul culminant pentru utilizarea militară a baloanelor de observare, care au fost desfășurate pe scară largă de ambele părți. Artileria s-a dezvoltat până în punctul în care era capabilă să tragă ținte dincolo de raza vizuală a unui observator la sol. Poziționarea observatorilor de artilerie pe baloane, în general la câțiva kilometri în spatele liniilor de front și la altitudine, le-a permis să vadă ținte la o distanță mai mare decât ar fi putut la sol. Acest lucru a permis artileriei să profite de domeniul său sporit.

Soldați români folosind un balon de observare la Lunca Dochiei (1917)




Balon captiv „Caquot”

    Caquot a fost un tip de balon captiv de observare, de fabricație franceză, folosit de armata română în timpul Primului Război Mondial, ca platformă pentru culegerea de informații și reglare a tirului artileriei. Balonul Caquot a fost dezvoltat de francezi pornind de la modelul german Drachen. Balonul avea o formă cilindrică, era umplut cu hidrogen, principal îmbunătățire fiind introducerea unui stabilizator cu trei cârme fixe, de tip balon umplut cu aer, montat în partea posterioară.

Transportul Balonului de către soldați în Lunca Dochiei (1917)


Comments

Popular posts from this blog

Bătălia de la Mărășești - imagini inedite

         Bătălia de la Mărășești a fost o serie de acțiuni militare complexe desfășurate pe Frontul Român, în perioada 24 iulie/6 august – 6 august/19 august 1917 în zona Vrancei în spațiul dintre râurile Siret și Putna și aliniamentul Muncelu - Mărășești. Bătălia a avut ca rezultat eșecul ofensivei germane și stabilizarea frontului din zonă, până la sfârșitul conflagrației. Confruntarea a opus Armata României și forțe aparținând Imperiului Rus – aflate în defensivă, trupelor germane – aflate în ofensivă, în timpul campaniei militare românești din 1917 din Primul Război Mondial.     Obiectivul strategic Puterilor Centrale era spargerea frontului și înaintarea pe valea Siretului spre Adjud pentru a se face joncțiunea cu trupele Armatei 1 austro-ungare aflate în ofensivă la Oituz și realizarea unui cap de pod la est de Siret.       Prin durată, proporții și intensitate a fost cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Prim...

În tranșee: viața cotidiană pe front (imagini din Primul Război Mondial)

Ofițeri români - Răcoasa 1917      Luptele din vara anului 1917 s-au dat în principal în  așa numitul triunghi al morții, format din spațiul cuprins între zonele Mărăști, Mărășești și Oituz într-un areal geografic oscilând între zone de deal și câmpie. Un relief care nu s-a arătat a  fi problematic în mod special  pentru forțele beligerante. Mult mai dificilă s-a dovedit a fi însă clima. Literatura memorialistică a consemnat în majoritatea lucrărilor foștilor combatanți  atât omniprezenta arșiță năucitoare, cât și muștele și setea care-i chinuie pe cei aproape un milion de soldați care se luptă de ambele părți. Cea mai bună dovadă în acest sens este furnizată de povestea unui atac celebru al armatei române, atacul Regimentului 32 Mircea unde, toropiți de căldură, soldații au renunțat la vestimentație, luptând în cămăși.  Soldați români în transee la Răcoasa 1917  Soldați români se odihnesc -Varnița 1917...

Bătălia de la Predeal (octombrie 1916)

  Gara din Predeal distrusă de bombardamente (prizonieri români păziți de soldați germani) Bătălia de la Predeal (octombrie 1916) Bătălia de la Predeal a fost o confruntare a forţelor Armatei Române cu cele ale Puterilor Centrale în timpul Primului Război Mondial.   Situaţia înainte de bătălie Planul de operaţii al Puterilor Centrale după împingerea armatelor române din Transilvania înapoi spre vechea graniţă a Regatului României prevedea străpungerea Munţilor Carpaţi pentru ajunge pe cea mai scurtă cale la Bucureşti. Dacă această manevră reuşea, România avea să fie înfrântă şi scoasă din război la mai puţin de două luni de la intrarea sa în conflictul mondial. Pentru a deschide calea spre Bucureşti, armatele inamice s-au regrupat în vederea străpungerii trecătorilor din munţi. La 9 octombrie, a doua zi după încheierea bătăliei de la Braşov, ele au pornit în urmărirea trupelor române aflate în retragere, cu scopul de a trece munţii odată cu ele şi de a forţa trecătoril...