Skip to main content

ROMANIA IN PRIMUL RAZBOI MONDIAL - COTA 789 ULTIMA REDUTA (film)

  ROMANIA IN PRIMUL RAZBOI MONDIAL - COTA 789 ULTIMA REDUTA (film)

Acest film documentar este primul dintr-un serial despre România în Primul Război Mondial. Cota 789 – Ultima redută din România a fost realizat după memoriile unui american de origine română, Dimitrie Dimăncescu. Acesta a crescut într-un sat din România şi s-a mutat apoi la Bucureşti cu familia. În 1913, când încă era elev de liceu, a înființat Cercetaşii României. Doi ani mai târziu, la 19 ani, s-a înrolat voluntar. Ulterior, i s-a alăturat şi fratele, Ion. Dimitrie a devenit ofiţer în regimentul „Vânători” nou înfiinţat de către principele Carol.



Prezentat sub forma istoriei personale a unui soldat român, documentarul urmărește experiențele lui Dimitrie Dimăncescu pe frontul de est, începând cu momentul înrolării sale voluntare în armată. Evenimentele se petrec între august 1916 și decembrie 1918. Realizatorii documentarului au depus eforturi mari pentru cercetarea și interpretarea artistică a filmului. În centrul peliculei stă spiritul extraordinar al românilor, pentru care 350.000 de tineri și-au jertfit viața, iar alți 150.000 au fost răniți sau au dispărut fără urmă în acele vremuri.

Hill 789: The Last Stronghold / Cota 789: Ultima redută din România

Nicholas Dimancescu, Romania, USA, 2009, 50'

Editing: Kyle Brandse

Music: Sherban Lupu,Marin Cazacu

Producer: Dan Dimancescu


Comments

Popular posts from this blog

Bătălia de la Mărășești - imagini inedite

         Bătălia de la Mărășești a fost o serie de acțiuni militare complexe desfășurate pe Frontul Român, în perioada 24 iulie/6 august – 6 august/19 august 1917 în zona Vrancei în spațiul dintre râurile Siret și Putna și aliniamentul Muncelu - Mărășești. Bătălia a avut ca rezultat eșecul ofensivei germane și stabilizarea frontului din zonă, până la sfârșitul conflagrației. Confruntarea a opus Armata României și forțe aparținând Imperiului Rus – aflate în defensivă, trupelor germane – aflate în ofensivă, în timpul campaniei militare românești din 1917 din Primul Război Mondial.     Obiectivul strategic Puterilor Centrale era spargerea frontului și înaintarea pe valea Siretului spre Adjud pentru a se face joncțiunea cu trupele Armatei 1 austro-ungare aflate în ofensivă la Oituz și realizarea unui cap de pod la est de Siret.       Prin durată, proporții și intensitate a fost cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Prim...

Primul Război Mondial pe Valea Cașinului - fotografii document

      In urma cu 100 de ani, dupa batalia de la Casin din 9 / 22 decembrie 1916 - 3 / 16 ianuarie 1917, cand o noua ofensiva lansata de trupele germano-austro-ungare a fost oprita pe valea Casinului, a urmat o alta mare confruntare: intre 31 decembrie 1917 / 13 ianuarie 1917 - 5 ianuarie 1917 / 18 ianuarie 1917, a avut loc Batalia de la Pralea.          Aici Armata Romana a obtinut o mare victorie care a adus o importanta modificare a liniei frontului, pentru a tine sub control Valea Susitei (linia Marasti - Marasesti). Pe valea Casinului - dupa cum scriu tratatele de istorie - "in cele 10 zile de lupte violente, date de ambele parti cu mari pierderi si cu mari suferinte, pe ploi torentiale, viscole si zapezi, intr-o regiune dintre cele mai grele de strabatut, frontul roman fusese impins in partea de sud a Vrancei.          Inamicul incerca sa cada in spatele si in flancul pozitiilor romano-ruse de la Focsani si Siret....

În tranșee: viața cotidiană pe front (imagini din Primul Război Mondial)

Ofițeri români - Răcoasa 1917      Luptele din vara anului 1917 s-au dat în principal în  așa numitul triunghi al morții, format din spațiul cuprins între zonele Mărăști, Mărășești și Oituz într-un areal geografic oscilând între zone de deal și câmpie. Un relief care nu s-a arătat a  fi problematic în mod special  pentru forțele beligerante. Mult mai dificilă s-a dovedit a fi însă clima. Literatura memorialistică a consemnat în majoritatea lucrărilor foștilor combatanți  atât omniprezenta arșiță năucitoare, cât și muștele și setea care-i chinuie pe cei aproape un milion de soldați care se luptă de ambele părți. Cea mai bună dovadă în acest sens este furnizată de povestea unui atac celebru al armatei române, atacul Regimentului 32 Mircea unde, toropiți de căldură, soldații au renunțat la vestimentație, luptând în cămăși.  Soldați români în transee la Răcoasa 1917  Soldați români se odihnesc -Varnița 1917...