Skip to main content

Un document istoric extraordinar - o scrisoare din 1916 a Generalului Dumitru Stratilescu

 



Statuia Independenței - Râmnicu Vâlcea 1916

Un document istoric extraordinar, o scrisoare a Generalui Dumitru Stratilescu din care aflăm greutățile prin care trecea Armata Română în luptele de pe Valea Oltului. Am încercat să descifrez documentul și să fac o transcriere a textului (cu unele neclarități).

După o scurtă cercetare cred ca această scrisoare a fost semnată de Generalul de brigadă Dumitru Stratilescu și vorbește de o posibilă retragere a soldaților care se luptau pe Valea Oltului. Nu avem nici o problemă în a localiza unde a fost redactată scrisoarea (R. Vâlcea - 5 11 1916).

Ar fi interesant de aflat ,,adrisantul” numit ,,Dragă Mișule” și mai putem observa notițele scrise cu roșu pe toată scrisoarea. Oricum, un document extrem de interesant, parcă ne duce chiar pe front în 1916.  


       Am impus comandanților celor 3 zdrențe (probabil rămășițe)de divizii, toată energia, tenacitatea și speranțele de reușită, așa că, cu toate erorile care mi-au impus să iau comanda lui Sănătescu, cred că aș putea  rezista în zona Călimănești – Șuici încă vreo 5 zile adică tocmai cât mi-ai spus   că mai e nevoie până la sosirea până la sosirea Diviziei făgăduite.

Dar evenimentele de la Jiu au schimbat simțitor și situația de aici, pentru că spatele și aripa stângă sunt acum serios amenințate și mereu mă gândesc la mijloacele de întrebuințat pentru retragere când voi afla că linia ferată spre Pitești a fost tăiată la Drăgășani ori la Băbeni.


Spre vest nu am decât  … batalioane de 4 companii, a câte maxim 150 de oameni și Reg 1 Cal a 3 esc.

Acest detașament se găsește spre Polovragi i-am ordonat să se retragă la Horezu unde îi trimit și o secție artil.

Dar comunicațiile spre Drăgășani și Băbeni rămân tot complet deschise  la dispoziția inamicului.

În asemenea împrejurări studiez acum o eventuală retragere spre Curtea de Argeș Pitești și dispun strămutarea …..de la Râmnicu Vâlcea la C. Argeș.



Negreșit nu mișc fără consimțământul prealabil al Comandantului Armatei I căruia îi cer cifrat aprobarea strămutării …..

Nu cred oportun să mă opresc la Tigveni? Pentru că nu au linie ferată și pentru că la Tigveni va fi probabil nevoie să se strămute …..D13 care iarăși nu va mai putea mult rămâne la Călimănești.

În linii generale cred că voi organiza retragere pe linia Giurgiuveni-Oiești având pivot aripa dreaptă.

    Cu toată dragostea

    Devotat Strătilescu

    ……

    5 11 1916 R. Vâlcea

Cine a fost Dumitru Stratilescu?

După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, Dumitru Stratilescu a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de infanterie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de șef al Secției II și sub-șef al Marelui Stat Major.

În perioada Primului Război Mondial, îndeplinit funcțiile de sub-șef al Marelui Cartier General, în perioada 14/27 august - 1/13 noiembrie 1916, comandant al Corpului I Armată, în perioada 1/13 noiembrie - 12/25 noiembrie 1916, comandant al Armatei 1, în perioada 13/26 noiembrie 1916 - 19 decembrie 1916/1 ianuarie 1917, comandant al Diviziei 1 Infanterie în perioada 19 decembrie 1916/1 ianuarie 1917 - 30 decembrie 1917/12 ianuarie 1918, comandant al Corpului IV Armată, în perioada 5/18 ianuarie 1918 - 24 mai/6 iunie 1918, comandant al Corpului V Armată, în perioada 9/22 iunie 1918 - 1 mai 1920.

A fost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa III, pentru modul cum a condus Divizia 1 Infanterie în Bătălia de la Mărăști, din vara anului 1917.

Podul peste Olt din Râmnicu Vâlcea distrus în 1916

Râmnicu Vâlcea (centrul) în 1916





Comments

Popular posts from this blog

Primul Război Mondial în culori: Imagini inedite cu viaţa din tranşee

Sursa  Istorie in culori

Bătălia de la Mărășești - imagini inedite

         Bătălia de la Mărășești a fost o serie de acțiuni militare complexe desfășurate pe Frontul Român, în perioada 24 iulie/6 august – 6 august/19 august 1917 în zona Vrancei în spațiul dintre râurile Siret și Putna și aliniamentul Muncelu - Mărășești. Bătălia a avut ca rezultat eșecul ofensivei germane și stabilizarea frontului din zonă, până la sfârșitul conflagrației. Confruntarea a opus Armata României și forțe aparținând Imperiului Rus – aflate în defensivă, trupelor germane – aflate în ofensivă, în timpul campaniei militare românești din 1917 din Primul Război Mondial.     Obiectivul strategic Puterilor Centrale era spargerea frontului și înaintarea pe valea Siretului spre Adjud pentru a se face joncțiunea cu trupele Armatei 1 austro-ungare aflate în ofensivă la Oituz și realizarea unui cap de pod la est de Siret.       Prin durată, proporții și intensitate a fost cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Primului Război Mondial.   Consecințe        Bă

O familie celebră: Negropontes (a donat terenul pe care s-a construit Mausoleul de la Mărăşeşti)

George Ulise Negropontes este descendent dintr-o familie boierească grecească şi a fost după Primul Război Mondial primar al oraşului-erou Mărăşeşti. Negropontes deţinea în zonă peste 42.000  de hectare de pământ, iar pe moşiile sale au avut loc aprige bătălii în Primul Război Mondial.    Aici, arhitectul italian Giovanni Culluri construise conacul care avea să ia numele lui Negropontes . Palatul Negropontes de la Mărășești domina satul și deoarece regiunea era viticolă, clărirea avea o pivniță care se putea ușor transforma în adăpost pentru garnizoană.  Lupta din 6 august 1917 a rămas în conştiinţa naţională ca fiind decisivă împotriva nemţilor, iar contribuţia lui Ulise Negropontes a fost substanţială.  ,,În ziua de 6 august pe la 5 dimineața inamicul dă drumul unui bombardament strașnic asupra pozițiilor noastre, prefăcând în praf tranșeele românești și castelul Negropontes; vița de vie sărea din pământ împrăștiindu-se pe arătură.’’ ” George C