Skip to main content

Revista Răsboiul Popoarelor (1914 - 1916)

 


Răsboiul Popoarelor

Cronica evenimentelor anului de sânge 1914 redactată de Ion Gorun

Editor: Ion Gorun

Editura IG. Hertz, București

Data publicării: 1914 (până în 1916 - doar 2 numere)

Descriere: Publicație cu apariție săptămânală editată la București. În paginile ei expunea evenimentele pe măsură ce ele se produceau dorindu-se a fi ”o operă la înălțimea evenimentelor dar și o operă istorică pentru urmași ” care să se instruiască în evenimentele trecutului. Relatează fapte, date statistice etc. din perioada anilor 1914-1915.

Exemplarele (format A4) conțin numeroase reproduceri după hărți, după tablouri, desene sau fotografii faimoase ce au ca temă războiul; conțin, de asemenea, și numeroase reproduceri ale portretelor oamenilor politici ai perioadei.

Începând cu anul trei al publicației titlul ei devine Răsboiul nostru și răsboiul popoarelor

Colecția integrală a revistei pentru anii 1914 și 1915 cuprinde 52  numere (1914) și 48 numere (1915) precum și 2 numere din 1916.

Colecția se poate cumpăra în întregime pentru 300 euro (adică mai puțin de 15 lei per exemplar sau fiecare număr (30 sau 40  lei în funcție de starea acestuia – majoritatea exemplarelor sunt în stare bună).     









Comments

Post a Comment

Popular posts from this blog

Bătălia de la Mărășești - imagini inedite

         Bătălia de la Mărășești a fost o serie de acțiuni militare complexe desfășurate pe Frontul Român, în perioada 24 iulie/6 august – 6 august/19 august 1917 în zona Vrancei în spațiul dintre râurile Siret și Putna și aliniamentul Muncelu - Mărășești. Bătălia a avut ca rezultat eșecul ofensivei germane și stabilizarea frontului din zonă, până la sfârșitul conflagrației. Confruntarea a opus Armata României și forțe aparținând Imperiului Rus – aflate în defensivă, trupelor germane – aflate în ofensivă, în timpul campaniei militare românești din 1917 din Primul Război Mondial.     Obiectivul strategic Puterilor Centrale era spargerea frontului și înaintarea pe valea Siretului spre Adjud pentru a se face joncțiunea cu trupele Armatei 1 austro-ungare aflate în ofensivă la Oituz și realizarea unui cap de pod la est de Siret.       Prin durată, proporții și intensitate a fost cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Prim...
Post a Comment
Read more

În tranșee: viața cotidiană pe front (imagini din Primul Război Mondial)

Ofițeri români - Răcoasa 1917      Luptele din vara anului 1917 s-au dat în principal în  așa numitul triunghi al morții, format din spațiul cuprins între zonele Mărăști, Mărășești și Oituz într-un areal geografic oscilând între zone de deal și câmpie. Un relief care nu s-a arătat a  fi problematic în mod special  pentru forțele beligerante. Mult mai dificilă s-a dovedit a fi însă clima. Literatura memorialistică a consemnat în majoritatea lucrărilor foștilor combatanți  atât omniprezenta arșiță năucitoare, cât și muștele și setea care-i chinuie pe cei aproape un milion de soldați care se luptă de ambele părți. Cea mai bună dovadă în acest sens este furnizată de povestea unui atac celebru al armatei române, atacul Regimentului 32 Mircea unde, toropiți de căldură, soldații au renunțat la vestimentație, luptând în cămăși.  Soldați români în transee la Răcoasa 1917  Soldați români se odihnesc -Varnița 1917...
Post a Comment
Read more

Bătălia de la Predeal (octombrie 1916)

  Gara din Predeal distrusă de bombardamente (prizonieri români păziți de soldați germani) Bătălia de la Predeal (octombrie 1916) Bătălia de la Predeal a fost o confruntare a forţelor Armatei Române cu cele ale Puterilor Centrale în timpul Primului Război Mondial.   Situaţia înainte de bătălie Planul de operaţii al Puterilor Centrale după împingerea armatelor române din Transilvania înapoi spre vechea graniţă a Regatului României prevedea străpungerea Munţilor Carpaţi pentru ajunge pe cea mai scurtă cale la Bucureşti. Dacă această manevră reuşea, România avea să fie înfrântă şi scoasă din război la mai puţin de două luni de la intrarea sa în conflictul mondial. Pentru a deschide calea spre Bucureşti, armatele inamice s-au regrupat în vederea străpungerii trecătorilor din munţi. La 9 octombrie, a doua zi după încheierea bătăliei de la Braşov, ele au pornit în urmărirea trupelor române aflate în retragere, cu scopul de a trece munţii odată cu ele şi de a forţa trecătoril...
Post a Comment
Read more