Primul Război Mondial în imagini

Mărășești și împrejurimile (1917) (imagini document, sursa Photo Historia) Pozițiile germana și romano/ ruse, fata în fata la Olesesti, Vrancea. Fotografie făcută în August 1917 de către un militar german, dinspre tranșeele germane; tranșeele romano-ruse se vad imediat peste Putna, la efectiv o aruncătura de baț. Imagine din tranșeele germane de la Vitanesti -Vrancea -fotografie făcuta cam în aceeași perioada ca fotografiile anterioare Panciu - Hotelul Gâţă și Strada Carol in ruine la 14 August 1917 (fotografie făcuta de un militar german). În toamna anului 1916 armata romana a fost nevoita să se replieze pe malul stâng al Putnei, după ce bateriile de mare calibru germane și austro-ungare bombardaseră localitatea timp de 6 luni. Pe 30 iulie 1917, comandamentul german a dezlanțuit o puternica ofensiva pe direcțiile Panciu și Dealul Muncelu, reușind să cucereasca orașul. Întreaga populație a fugit în pribegie Împrejurimile Panciului -fotografie d

Machine gun in action (1917) Mitralieră în acțiune. Podul-Ghionoaiei. 28 februarie 1917. Fotografia aparține Muzeului Național Brukenthal - Muzeul de Istorie „Casa Altemberger”. Descrierea în original:Mitralieră în acțiune. Podul-Ghionoaiei. 28 februarie 1917.

Tun anti-aerian de 47 mm Anti-aircraft gun of 47 mm Fotografia alaturata provine din colectiile muzeului nostru si reprezinta un tun antiaerian ( pe fotografie este notat :Artilerie de război - Tun anti-aerian de 47 mm pe monitorul Kogălniceanu. 13 mai 1917). Fotografia aparține Muzeului Național Brukenthal - Muzeul de Istorie „Casa Altemberger”. Descrierea în original: Tun anti-aerian de 47 m.m. pe monitorul Kogălniceanu. 13 Maiu 1917.

  Bătălia de pe Valea Oltului a făcut parte din operația de apărare a trecătorilor din Munții Carpați, cea de-a treia operație de nivel strategic desfășurată de Armata României în campania anului 1916. Ea s-a desfășurat începând cu a doua decadă a lunii septembrie și până la începutul lunii octombrie 1916, având trei obiective principale: oprirea ofensivei declanșate de inamic pe frontul din Transilvania, menținerea și consolidarea unui dispozitiv defensiv pe aliniamentul Munților Carpați și crearea condițiilor pentru reluarea inițiativei strategice și trecerea la ofensivă.         Planul de operații al Puterilor Centrale prevedea în faza inițială o dublă ofensivă. Prima dintre acestea era a Armatei 1 austro-ungară în zona Trotuș-Oituz având ca scop ocuparea acestei trecători și ulterior interceptarea comunicației de pe Valea Siretului pentru a preveni sosirea ajutoarelor ruse.         Cea de-a doua urma să fie desfășurată de Armata 9 germană și avea ca obiectiv „deschiderea drum

Looking out across a battlefield from an Anzac pill box near the Belgian city of Ypres in West Flanders in 1917. When German forces met stiff resistance in northern France in 1914, a "race to the sea" developed as France and Germany tried to outflank each other, establishing battle lines that stretched from Switzerland to the North Sea. Allies and Central Powers literally dug in, excavating thousands of miles of defensive trenches, and trying desperately to break through the other side for years, at unspeakably huge cost in blood and treasure. [Editor's note: Photographer James Francis Hurley was known to have produced a number of WWI images that were composites of pieces of several photos, and it is possible this image is a composite as well.]

Soldiers of an Australian 4th Division field artillery brigade walk on a duckboard track laid across a muddy, shattered battlefield in Chateau Wood, near Hooge, Belgium, on October 29, 1917. This was during the Battle of Passchendaele, fought by British forces and their allies against Germany for control of territory near Ypres, Belgium. Soldații unei brigăzi de artilerie din Divizia a 4-a Australiană traversează un câmp de luptă in Pădurea Chateau , lângă Hooge, Belgia, pe 29 octombrie 1917. Aceasta a fost făcută în timpul bătăliei de la Passchendaele, aliații au luptat împotriva Germaniei pentru controlul teritoriului de lângă Ypres, Belgia.

După încheierea Războiului de Independen ț ă, România nu a mai participat la niciun conflict. Astfel, armata română s-a aflat la sfâr ș itul unei perioade de aproape 40 de ani de pace. Lipsurile armatei române s-au eviden ț iat prin participarea la al doilea război balcanic. Nu a avut loc, însă, o analiză serioasă  ș i responsabilă a tuturor aspectelor, iar măsurile întreprinse au fost departe de necesită ț i. Reorganizarea în grabă a armatei în ziua premergătoare intrării în război nu a avut rezultatele dorite. Au fost necesare  ș ocul botezului focului  ș i munca misiunii militare franceze.         La izbucnirea războiului, armata Română nu a putut fi instrumentul de for ț ă pentru atingerea scopurilor na ț ionale. Nivelul capacită ț ii de luptă era scăzut. Această stare de fapt s-a datorat neglijării permanente a armatei de către politicieni. După cum a arătat istoricul Constantin Kiri ț escu, „evenimentele politice din ultimul timp arătaseră că armata noastră avea lipsuri care-