Primul Război Mondial în imagini

  Tun Škoda 30.5 cm Mörser M.11 in poziție de tragere la Iacobeni (Suceava 1916) - Trupe austriece Sursa ONB

            Imaginile următoare  provin din albumul Divizia a VII-a la Budapesta, septembrie – octombrie 1919, album păstrat în colecțiile Arhivelor Naționale, care a fost restaurat recent de Muzeul Național de Istorie.        Credit: istorice.ro

  În urmă cu 100 de ani, la 4 august 1919, armata română intra în centrul Budapestei. Acesta a fost finalul operaţiunilor militare care au adus României Transilvania. Ofensiva soldaţilor români a fost cauzată de instaurarea în Ungaria a regimului bolşevic a lui Bela Kun. Era în fapt un avanpost al Moscovei, care urmărea extinderea comunismului în regiune. Agenţi ai Cominternului încercau să ia puterea în Germania, Ungaria, Polonia şi în România. Operaţiunile armatei române în Ungaria au fost aprobate de consiliul militar al Antantei şi au dus la disoluţia Republicii Sovietice a Sfaturilor care a condus Ungaria vreme de 133 de zile.         În primăvara lui 1919, statul român s-a aflat într-un extraordinar pericol. Abia intraţi victorioşi în Bucureşti, regele Ferdinand, regina Maria, şi lideri politici de frunte de la Ionel Brătianu la Alexandru Averescu, devin conştienţi că ţara risca să fie ruptă din nou în bucăţi prin diversiunile, atacurile şi tulburările create de agenţi bolşevici.

George Ulise Negropontes este descendent dintr-o familie boierească grecească şi a fost după Primul Război Mondial primar al oraşului-erou Mărăşeşti. Negropontes deţinea în zonă peste 42.000  de hectare de pământ, iar pe moşiile sale au avut loc aprige bătălii în Primul Război Mondial.    Aici, arhitectul italian Giovanni Culluri construise conacul care avea să ia numele lui Negropontes . Palatul Negropontes de la Mărășești domina satul și deoarece regiunea era viticolă, clărirea avea o pivniță care se putea ușor transforma în adăpost pentru garnizoană.  Lupta din 6 august 1917 a rămas în conştiinţa naţională ca fiind decisivă împotriva nemţilor, iar contribuţia lui Ulise Negropontes a fost substanţială.  ,,În ziua de 6 august pe la 5 dimineața inamicul dă drumul unui bombardament strașnic asupra pozițiilor noastre, prefăcând în praf tranșeele românești și castelul Negropontes; vița de vie sărea din pământ împrăștiindu-se pe arătură.’’ ” George C

În toamna lui 1916, în timpul Primului Război Mondial, nemţii înaintau decisiv spre Bucureşti, după ce rupseseră frontul de la sud de Dunăre şi cuceriseră Dobrogea, în ciuda rezistenţei întâmpinate. Conducerea ţării - Coroana şi Guvernul - se refugiaseră la Iaşi, lăsând Capitala în urmă pentru a evita capturarea liderilor.   Constanţa, oraşul-port de la Marea Neagră, căzuse în mâinile germanilor care voiau să pună mâna cu orice preţ pentru punctul strategic pe care-l râvneau atât ruşii, cât şi turcii - adversari de secole pentru supremaţia în bazinul Mării Negre.   Bombardamentul la care nemţii au supus Constanţa a lăsat urme adânci. Portul a fost principala ţintă a tirului german, iar Cazinoul aflat în imediata apropiere a fost inevitabil afectat.   Imaginile aflate în arhiva Muzeului Imperial de Război al Marii Britanii (Imperial War Museum) arată distrugerile suferite de ţărmul Constanţei.