Infanteria în Primul Război Mondial

La intrarea României în primul război mondial infanteria mobilizată la 15 august 1916 totaliza 20 de divizii cu 366 batalioane, a constituit aproximativ 80% din forţele care au participat la Războiul de reîntregire a neamului şi a dus greul acţiunilor în cadrul: trecerii Carpaţilor şi ofensivei forţelor române în Transilvania din perioada 14 - 28 august 1916; luptelor înverşunate purtate în Dobrogea şi cu ocazia executării manevrei de la Flămânda; luptelor de apărare de la Sibiu, Munţii Perşani şi zona Braşov, pentru interzicerea trecătorilor Oituz, din zona de curbură a Carpaţilor şi din Valea Jiului; bătăliei de pe Argeş şi Neajlov şi pentru apărarea Bucureştiului şi bătăliilor de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz.

Cu prilejul reorganizării armatei române din anul 1917, s-a adoptat principiul de a se organiza numai atâtea mari unităţi şi unităţi de infanterie câte se puteau dota cu armamentul şi tehnica militare existente, asigurându-se efectivele în cadre şi trupe, precum şi materiale impuse de un război de durată. S-au urmărit ca cele 10 divizii de infanterie rămase în urma reorganizării să aibă o structură organizatorică identică, iar forţa lor combativă să fie comparabilă cu cea a diviziilor inamicului.

Comments

Primul Război Mondial în culori: Imagini inedite cu viaţa din tranşee

Sursa Istorie in culori

Bătălia de la Mărășești - imagini inedite

Bătălia de la Mărășești a fost o serie de acțiuni militare complexe desfășurate pe Frontul Român, în perioada 24 iulie/6 august – 6 august/19 august 1917 în zona Vrancei în spațiul dintre râurile Siret și Putna și aliniamentul Muncelu - Mărășești. Bătălia a avut ca rezultat eșecul ofensivei germane și stabilizarea frontului din zonă, până la sfârșitul conflagrației. Confruntarea a opus Armata României și forțe aparținând Imperiului Rus – aflate în defensivă, trupelor germane – aflate în ofensivă, în timpul campaniei militare românești din 1917 din Primul Război Mondial. Obiectivul strategic Puterilor Centrale era spargerea frontului și înaintarea pe valea Siretului spre Adjud pentru a se face joncțiunea cu trupele Armatei 1 austro-ungare aflate în ofensivă la Oituz și realizarea unui cap de pod la est de Siret. Prin durată, proporții și intensitate a fost cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Primului Război Mondial. Consecințe Bă

O familie celebră: Negropontes (a donat terenul pe care s-a construit Mausoleul de la Mărăşeşti)

George Ulise Negropontes este descendent dintr-o familie boierească grecească şi a fost după Primul Război Mondial primar al oraşului-erou Mărăşeşti. Negropontes deţinea în zonă peste 42.000 de hectare de pământ, iar pe moşiile sale au avut loc aprige bătălii în Primul Război Mondial. Aici, arhitectul italian Giovanni Culluri construise conacul care avea să ia numele lui Negropontes . Palatul Negropontes de la Mărășești domina satul și deoarece regiunea era viticolă, clărirea avea o pivniță care se putea ușor transforma în adăpost pentru garnizoană. Lupta din 6 august 1917 a rămas în conştiinţa naţională ca fiind decisivă împotriva nemţilor, iar contribuţia lui Ulise Negropontes a fost substanţială. ,,În ziua de 6 august pe la 5 dimineața inamicul dă drumul unui bombardament strașnic asupra pozițiilor noastre, prefăcând în praf tranșeele românești și castelul Negropontes; vița de vie sărea din pământ împrăștiindu-se pe arătură.’’ ” George C

Primul Război Mondial în imagini

Search This Blog