Primul Război Mondial în imagini

George Ulise Negropontes este descendent dintr-o familie boierească grecească şi a fost după Primul Război Mondial primar al oraşului-erou Mărăşeşti. Negropontes deţinea în zonă peste 42.000  de hectare de pământ, iar pe moşiile sale au avut loc aprige bătălii în Primul Război Mondial.    Aici, arhitectul italian Giovanni Culluri construise conacul care avea să ia numele lui Negropontes . Palatul Negropontes de la Mărășești domina satul și deoarece regiunea era viticolă, clărirea avea o pivniță care se putea ușor transforma în adăpost pentru garnizoană.  Lupta din 6 august 1917 a rămas în conştiinţa naţională ca fiind decisivă împotriva nemţilor, iar contribuţia lui Ulise Negropontes a fost substanţială.  ,,În ziua de 6 august pe la 5 dimineața inamicul dă drumul unui bombardament strașnic asupra pozițiilor noastre, prefăcând în praf tranșeele românești și castelul Negropontes; vița de vie sărea din pământ împrăștiindu-se pe arătură.’’ ” George C

În toamna lui 1916, în timpul Primului Război Mondial, nemţii înaintau decisiv spre Bucureşti, după ce rupseseră frontul de la sud de Dunăre şi cuceriseră Dobrogea, în ciuda rezistenţei întâmpinate. Conducerea ţării - Coroana şi Guvernul - se refugiaseră la Iaşi, lăsând Capitala în urmă pentru a evita capturarea liderilor.   Constanţa, oraşul-port de la Marea Neagră, căzuse în mâinile germanilor care voiau să pună mâna cu orice preţ pentru punctul strategic pe care-l râvneau atât ruşii, cât şi turcii - adversari de secole pentru supremaţia în bazinul Mării Negre.   Bombardamentul la care nemţii au supus Constanţa a lăsat urme adânci. Portul a fost principala ţintă a tirului german, iar Cazinoul aflat în imediata apropiere a fost inevitabil afectat.   Imaginile aflate în arhiva Muzeului Imperial de Război al Marii Britanii (Imperial War Museum) arată distrugerile suferite de ţărmul Constanţei.  

Imagine (rară) din interiorul fabricii Junkers (1916) Aeronava este Junkers J 2, prima aeronavă militară (din metal) operațională din lume. Au fost construite doar 6. Primul zbor: 1916, Ultimul zbor: 1916. Mai multe detalii  https://en.wikipedia.org/wiki/Junkers_J_2

  Obice da 305/17, un obuzier Italian (uneori clasificat ca mortier)   folosit în timpul Primului Război Mondial. Produs de uzinele Armstrong-Pozzuoli și Vickers - Terni în Italia, între 1914 și 1917 ( aproximativ 44 în total ). Inițial era o armă de apărare   staționară, dar ulterior a fost montat pe un șasiu De Stefano. Câteva date tehnice                          Greutate - 33,7 tone                          Lungimea țevii  - 5,8 m Mai multe detalii  www.wikiwand.com                          

În vara anului 1916, guvernul a declarat război Austro-Ungariei și trupele armatei române au trecut munții să-i elibereze pe frații din Ardeal. Despre acel înălțător avânt, avocatul și profesorul Nicu Angelescu nota în memoriile sale: „Sosise în sfârșit clipa pe care o așteptam de atâta amar de vreme. Nu mă puteam dumiri, însă, de ce nu toată lumea era mulțumită și de ce a intrat, parcă dintr-o dată, spaima în sufletul fiecăruia. Pretutindeni în jur vedeam numai fețe îngrijorate”. Valea Oltului a fost unul dintre reperele strategice ale pătrunderii în Transilvania, al cărei principal drum străbătea și teritoriul județului Vâlcea. Pe aici au trecut diviziile 23 și 13 infanterie, care au înaintat până la marginea Sibiului, dar n-au reușit să ocupe orașul. Grupul Olt-Lotru, condus de generalul Ioan Popovici, trecea crestele munților Făgăraș și elibera, în dimineața zilei de 15 august, comuna Porcești. Regimentul locotenent-colonelului Gheorghe Cantacuzino, împreună cu câteva secț

1917- Batalionul 13 Pionieri care a luptat la Mărășești; din efectivul de 300 de soldați au supraviețuit bătăliei 146. Sursa - ANR, SJAN Brăila, fond personal Serescu Alexandru, dosar 47, f. 2

Un meci de fotbal din 1917 jucat de prizonierii români în lagărul de la Stralsund din Germania. Aici erau cazați cei cuminți, pentru cei cu tentative de evadare și atitudini neconforme existau și alte lagăre, cu un regim mai strict. Viața prizonierilor de război români în anii 1916-1918 a fost complexă - pe lângă meciurile de fotbal românii au avut parte de cea mai mare rată de mortalitate dintre prizonierii Antantei, indiferent că a fost vorba de lagărele din Germania, Austro-Ungaria sau Bulgaria. Saecularia.ro Foto: Anita Sterea , sursa: Arhivele Nationale ale Romaniei , Colecția Documente Fotografice.