Primul Război Mondial în imagini

În vara anului 1916, guvernul a declarat război Austro-Ungariei și trupele armatei române au trecut munții să-i elibereze pe frații din Ardeal. Despre acel înălțător avânt, avocatul și profesorul Nicu Angelescu nota în memoriile sale: „Sosise în sfârșit clipa pe care o așteptam de atâta amar de vreme. Nu mă puteam dumiri, însă, de ce nu toată lumea era mulțumită și de ce a intrat, parcă dintr-o dată, spaima în sufletul fiecăruia. Pretutindeni în jur vedeam numai fețe îngrijorate”. Valea Oltului a fost unul dintre reperele strategice ale pătrunderii în Transilvania, al cărei principal drum străbătea și teritoriul județului Vâlcea. Pe aici au trecut diviziile 23 și 13 infanterie, care au înaintat până la marginea Sibiului, dar n-au reușit să ocupe orașul. Grupul Olt-Lotru, condus de generalul Ioan Popovici, trecea crestele munților Făgăraș și elibera, în dimineața zilei de 15 august, comuna Porcești. Regimentul locotenent-colonelului Gheorghe Cantacuzino, împreună cu câteva secț

1917- Batalionul 13 Pionieri care a luptat la Mărășești; din efectivul de 300 de soldați au supraviețuit bătăliei 146. Sursa - ANR, SJAN Brăila, fond personal Serescu Alexandru, dosar 47, f. 2

Un meci de fotbal din 1917 jucat de prizonierii români în lagărul de la Stralsund din Germania. Aici erau cazați cei cuminți, pentru cei cu tentative de evadare și atitudini neconforme existau și alte lagăre, cu un regim mai strict. Viața prizonierilor de război români în anii 1916-1918 a fost complexă - pe lângă meciurile de fotbal românii au avut parte de cea mai mare rată de mortalitate dintre prizonierii Antantei, indiferent că a fost vorba de lagărele din Germania, Austro-Ungaria sau Bulgaria. Saecularia.ro Foto: Anita Sterea , sursa: Arhivele Nationale ale Romaniei , Colecția Documente Fotografice.

La intrarea României în primul război mondial infanteria mobilizată la 15 august 1916 totaliza 20 de divizii cu 366 batalioane, a constituit aproximativ 80% din forţele care au participat la Războiul de reîntregire a neamului şi a dus greul acţiunilor în cadrul: trecerii Carpaţilor şi ofensivei forţelor române în Transilvania din perioada 14 - 28 august 1916; luptelor înverşunate purtate în Dobrogea şi cu ocazia executării manevrei de la Flămânda; luptelor de apărare de la Sibiu, Munţii Perşani şi zona Braşov, pentru interzicerea trecătorilor Oituz, din zona de curbură a Carpaţilor şi din Valea Jiului; bătăliei de pe Argeş şi Neajlov şi pentru apărarea Bucureştiului şi bătăliilor de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz. Cu prilejul reorganizării armatei române din anul 1917, s-a adoptat principiul de a se organiza numai atâtea mari unităţi şi unităţi de infanterie câte se puteau dota cu armamentul şi tehnica militare existente, asigurându-se efectivele în cadre şi trupe, pr

C avaleria, una dintre cele mai vechi arme existente în panoplia armelor şi specializărilor, a deţinut un rol important în desfăşurarea luptelor din timpul Primului Război Mondial. Fiind o armă al cărui principal rol era acela al mobilităţii şi rapidităţii, cavaleria şi-a păstrat atât misiunile ei specifice de luptă călare, cât şi un rol ce înainte de război fusese mai puţin studiat – şi anume lupta pedestră. Acest rol, deşi cu un secol în urmă, era propriu unor anumite specializări ale cavaleriei, în timpul la care facem acum referire, tinde să se generalizeze, transformând cavaleristul într-un infanterist ce ajunge la locul luptei călare iar apoi luptă pe jos, folosind mai mult armamentul de foc în detrimentul celui alb. Patrulă - Armata Română  Cavaleria Română (exerciții)                                    Patrulă - Armata Română     

Infanterist romăn               

  Aceste imagini au fost realizate de Serviciul Fotografic al Armatei Române și surprind momente din viața cotidiană de pe frontul românesc din anii  1917-1918   Coloană de infanterie în repaus (Oituz 1917) Bivuac după o zi de marş.   Regele Ferdinand decorează un soldat român Regina Maria în uniforma infirmierelor coboară pe peronul gării