Skip to main content

Posts

Primul Război Mondial pe Valea Cașinului - fotografii document

      In urma cu 100 de ani, dupa batalia de la Casin din 9 / 22 decembrie 1916 - 3 / 16 ianuarie 1917, cand o noua ofensiva lansata de trupele germano-austro-ungare a fost oprita pe valea Casinului, a urmat o alta mare confruntare: intre 31 decembrie 1917 / 13 ianuarie 1917 - 5 ianuarie 1917 / 18 ianuarie 1917, a avut loc Batalia de la Pralea.          Aici Armata Romana a obtinut o mare victorie care a adus o importanta modificare a liniei frontului, pentru a tine sub control Valea Susitei (linia Marasti - Marasesti). Pe valea Casinului - dupa cum scriu tratatele de istorie - "in cele 10 zile de lupte violente, date de ambele parti cu mari pierderi si cu mari suferinte, pe ploi torentiale, viscole si zapezi, intr-o regiune dintre cele mai grele de strabatut, frontul roman fusese impins in partea de sud a Vrancei.          Inamicul incerca sa cada in spatele si in flancul pozitiilor romano-ruse de la Focsani si Siret. Batalia de la Casin a continuat mai departe, dar ca un sec

În tranșee: viața cotidiană pe front (imagini din Primul Război Mondial)

Ofițeri români - Răcoasa 1917      Luptele din vara anului 1917 s-au dat în principal în  așa numitul triunghi al morții, format din spațiul cuprins între zonele Mărăști, Mărășești și Oituz într-un areal geografic oscilând între zone de deal și câmpie. Un relief care nu s-a arătat a  fi problematic în mod special  pentru forțele beligerante. Mult mai dificilă s-a dovedit a fi însă clima. Literatura memorialistică a consemnat în majoritatea lucrărilor foștilor combatanți  atât omniprezenta arșiță năucitoare, cât și muștele și setea care-i chinuie pe cei aproape un milion de soldați care se luptă de ambele părți. Cea mai bună dovadă în acest sens este furnizată de povestea unui atac celebru al armatei române, atacul Regimentului 32 Mircea unde, toropiți de căldură, soldații au renunțat la vestimentație, luptând în cămăși.  Soldați români în transee la Răcoasa 1917  Soldați români se odihnesc -Varnița 1917  Tranșeu Carpinis 1917         În campania din 1916

Dotarea Armatei Române WWI - Mitraliera Maxim

Mitraliera Maxim , a fost inventată de Sir Hiram Stevens Maxim în  1883 , fiind prima  mitralieră  care funcționa pe baza principiului recuperării energiei de recul. Variantele sale, cum ar fi  mitraliera grea Vickers ,  PM M1910  sau MG 08, aveau să fie utilizate pe larg în  Primul Război Mondial . Principiul constructiv Mitraliera Maxim a fost prima mitralieră cu auto-încărcare, fiind până la începutul secolului XX, principala armă de acest tip. Toate celelalte tipuri de mitralieră apărute anterior, cum ar fi mitraliera Gatling, se bazau pe principiul acționării manuale pentru reîncărcare. Acest fapt cauza probleme de proiectare și funcționare, cum ar fi greutatea mare, lipsa de fiabilitate a sistemului și funcționarea dificilă a mecanismului de alimentare cu muniție. Spre deosebire de acestea, mitraliera Maxim, folosea principiul recuperării energiei de recul, folosind mișcarea de recul din urma tragerii pentru aruncarea tuburilor trase și reîncărcare.  Muniți

Regimentul 1 Grăniceri trecând Carpații, 27 august 1917

Primul Război Mondial în culori: Imagini inedite cu viaţa din tranşee

Sursa  Istorie in culori

Momente de repaus pe fronturile romanesti ale Primului Razboi Mondial

Armistiţii pe fronturile Primului Război Mondial Un soldat român legat la ochi condus de un militar german , un negociator pentru un armistițiu. Vezi explicația urmâtoare. Fragment din text - O poza foarte reusita: un negociator roman care a vrut sa discute termenii unui armistitiu este condus cu ochii legati. Fotograful regimentului nostru a prins foarte bine aceasta scena. Un soldat roman si doi germani fumand impreuna: o fotografie datand din anii Primului Razboi Mondial. O inscriptie de pe fotografie spune "Waffenstillstand in Rumanien" -"Armistitiu in Romania": Imagine făcută la confluenţa Râmnicului Sărat cu Siretul, în anii Primului Război Mondial: militarul din stânga imaginii este german, iar cei trei din dreapta sunt romani. Cel mai probabil un rar moment de armistiţiu. Siluete ale unor militari români fotografiaţi dinspre poziţiile germane, în "Punctul Râmnic" (cel mai probabil în zona Râ

Gurile de foc din dotarea artileriei române

Tunul “GRUSON” , cal. 53 mm, md. 1887/1916. Tunurile de cetate “Gruson“ calibru 53 mm, model 1887 au fost achiziţionate pentru dotarea liniei fortificate Focşani (15 baterii a 6 turele) – Nămoloasa (24 baterii a 3-5 turele) – Galaţi (30 baterii a 6 turele, 10 baterii a 3 turele şi 10 turele în zona Brateş). De asemenea, au fost în dotarea capului de pod de la Cernavodă, Turtucaia (28 turele) şi Silistra (17 turele). Aceste tunuri erau produse în Germania şi erau turelate, fiind deplasate pe trăsuri mobile, cu 2 sau 4 roţi tractate de 3 cai. Aceste tunuri au servit aproape 20 de ani ca artilerie de cetate însă în perioada neutralităţii (1914-1916) toate cele 334 tunuri au fost transformate în tunuri de însoţire cu tragere înceată pentru infanterie (o baterie la brigadă şi între 2-6 baterii la divizie), montate pe afete construite în ţarã. O parte au fost transformate în tunuri antiaeriene. Bataia maximă a tunului era de 3000m. Sursa: "Enciclopedia artileriei române&quo