Primul Război Mondial în imagini

  Gara din Predeal distrusă de bombardamente (prizonieri români păziți de soldați germani) Bătălia de la Predeal (octombrie 1916) Bătălia de la Predeal a fost o confruntare a forţelor Armatei Române cu cele ale Puterilor Centrale în timpul Primului Război Mondial.   Situaţia înainte de bătălie Planul de operaţii al Puterilor Centrale după împingerea armatelor române din Transilvania înapoi spre vechea graniţă a Regatului României prevedea străpungerea Munţilor Carpaţi pentru ajunge pe cea mai scurtă cale la Bucureşti. Dacă această manevră reuşea, România avea să fie înfrântă şi scoasă din război la mai puţin de două luni de la intrarea sa în conflictul mondial. Pentru a deschide calea spre Bucureşti, armatele inamice s-au regrupat în vederea străpungerii trecătorilor din munţi. La 9 octombrie, a doua zi după încheierea bătăliei de la Braşov, ele au pornit în urmărirea trupelor române aflate în retragere, cu scopul de a trece munţii odată cu ele şi de a forţa trecătorile prin su

  Mănăstirea Cornet       Mănăstirea Cornet  a fost avariată în timpul Primului Război Mondial iar intre 1923 şi 1925, cupola turlei şi altarul au fost restaurate după stricăciunile provocate. Sursa foto - Albumul foto al Armatei 9 germane, tipărit în România în cursul anului 1918 Coloană germană în apropiere de Mănăstirea Cornet Desen de Albert Reich Albert Reich (1881-1942) a fost un pictor și grafician de război german, din Primul Război Mondial.  

  Gara din Predeal Transmitere focalizare tastatură către material media      Pe aici spectacolul e din cele mai grozave. Cai spintecați de șrapnele zac umflați și încep a putrezi fără să aibă cineva timp să-i îngroape. Atât de mare e încordarea și febrilitatea luptelor de fiecare zi; case dărâmate de bombe și jefuite de soldați; pământul în toate părțile răsturnat și găurit de bombe. E înspăimântător războiul, totuși până acuma ne-am deprins cu el. Soldați români în apropiere de Predeal Gara Predeal distrusă de bombardamente   Jurnal de Război, Loc. Ioan R. Marinescu        Nu cred să mai fi rămas vreunul dintre cei care s-au luptat în partea de est a Predealului, ca soldați viteji, până la amarnicul sfârșit ca să poată povesti această ultimă parte a luptei. Și vitejește s-au purtat românii pe muntele Pristocol și în gara Predeal. Am vizitat întâi gara. Ca punct de plecare al căilor ferate române, ea s-a bucurat de o clădire spațioasă și impunătoare. Un șir lung de construcții, una lâ

  Eroului necunoscut               de Vasile Militaru Cu sufletul îngenunchiat pe lespedea ce azi ț i-e scut, Salut Erou Necunoscut!   „Necunoscut" am zis ? Iertare !... Cum oare e ș ti necunoscut, când dintre noi cu ori- ș i-care Eroule, tu po ț i fi frate, — poate mai mic, poate mai mare. Fiu drag, ca soarele în via ț ă , Oric ă rei mame ce st ă fa ț ă ; So ț v ă duvei care suspin ă , dela r ă sboiu, de-atâ ț ia ani Ș i tat ă neuitat — icoan ă oric ă ruia dintre orfani ?   0, nu e drept s ă te numim cum te-am numit : „ necunoscut" ? Te ș tiu la chip, te ș tiu pe nume. Ai râs cu noi sau ai gemut.   Cât ț i-a fost dat s ă fii pe lume ; Ne-ai strâns la piept, într'un s ă rut, Ne-ai alintat ș i ne-ai spus glume, Iar când s'a ridicat, m ă re ț , al nostru tricolor în zare Te-ai bucurat ș i-ai plâns cu noi, visând o Românie Mare !   Cui dar ă e ș ti necunoscut ? Vr ă jma ș ilor ? O, nu, nici lor ! Nici lor, c ă p

  O coloană a infanteriei române în marș lângă Ditrău, 1916 Colorizare Primul Război Mondial în imagini Fotografia originală Sursa IWM

  Strângere de fonduri pentru război – Un   tanc MK IV (Nº130 „Nelson”) este   folosit într-un   miting de promovare a obligațiunilor de război, în Trafalgar Square din Londra (Decembrie 1917) . În Marea Britanie au fost aproximativ 150 de astfel de evenimente iar cel mai de succes a fost organizat în  Glasgow (s-au strâns 14 500 000 de lire sterline).

         Bătălia de la Mărășești a fost o serie de acțiuni militare complexe desfășurate pe Frontul Român, în perioada 24 iulie/6 august – 6 august/19 august 1917 în zona Vrancei în spațiul dintre râurile Siret și Putna și aliniamentul Muncelu - Mărășești. Bătălia a avut ca rezultat eșecul ofensivei germane și stabilizarea frontului din zonă, până la sfârșitul conflagrației. Confruntarea a opus Armata României și forțe aparținând Imperiului Rus – aflate în defensivă, trupelor germane – aflate în ofensivă, în timpul campaniei militare românești din 1917 din Primul Război Mondial.     Obiectivul strategic Puterilor Centrale era spargerea frontului și înaintarea pe valea Siretului spre Adjud pentru a se face joncțiunea cu trupele Armatei 1 austro-ungare aflate în ofensivă la Oituz și realizarea unui cap de pod la est de Siret.       Prin durată, proporții și intensitate a fost cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Primului Război Mondial.   Consecințe        Bă