Primul Război Mondial în imagini

  Tun de 120 mm în apropiere de Verdea, 1917 Militari români trag cu  Mitraliere „Saint Étienne”, model 1907  Viața în tranșee - doi soldați se odihnesc în timp ce al treilea urmărește mișcările inamicului  Biserică distrusă în apropierea frontului, 1917 Militari români se odihnesc și mănâncă pe front (Dealul Porcului 1917) Sursa IWM

  Statuia Independenței - Râmnicu Vâlcea 1916 Un document istoric extraordinar, o scrisoare a Generalui Dumitru Stratilescu din care aflăm greutățile prin care trecea Armata Română în luptele de pe Valea Oltului. Am încercat să descifrez documentul și să fac o transcriere a textului (cu unele neclarități). După o scurtă cercetare cred ca această scrisoare a fost semnată de Generalul de brigadă Dumitru Stratilescu și vorbește de o posibilă retragere a soldaților care se luptau pe Valea Oltului. Nu avem nici o problemă în a localiza unde a fost redactată scrisoarea (R. Vâlcea - 5 11 1916). Ar fi interesant de aflat ,,adrisantul” numit ,,Dragă Mișule” și mai putem observa notițele scrise cu roșu pe toată scrisoarea. Oricum, un document extrem de interesant, parcă ne duce chiar pe front în 1916.            Am impus comandanților celor 3 zdrențe (probabil rămășițe)de divizii, toată energia, tenacitatea și speranțele de reușită, așa că, cu toate erorile care mi-au impus să iau comanda lu

   ROMANIA IN PRIMUL RAZBOI MONDIAL - COTA 789 ULTIMA REDUTA (film) Acest film documentar este primul dintr-un serial despre România în Primul Război Mondial. Cota 789 – Ultima redută din România a fost realizat după memoriile unui american de origine română, Dimitrie Dimăncescu. Acesta a crescut într-un sat din România şi s-a mutat apoi la Bucureşti cu familia. În 1913, când încă era elev de liceu, a înființat Cercetaşii României. Doi ani mai târziu, la 19 ani, s-a înrolat voluntar. Ulterior, i s-a alăturat şi fratele, Ion. Dimitrie a devenit ofiţer în regimentul „Vânători” nou înfiinţat de către principele Carol. Prezentat sub forma istoriei personale a unui soldat român, documentarul urmărește experiențele lui Dimitrie Dimăncescu pe frontul de est, începând cu momentul înrolării sale voluntare în armată. Evenimentele se petrec între august 1916 și decembrie 1918. Realizatorii documentarului au depus eforturi mari pentru cercetarea și interpretarea artistică a filmului. În centrul p

       Podul peste Olt de la Râmnicu Vâlcea a fost distrus în noiembrie 1916 de armata română,  în încercarea de a stăvili ofensiva ina mică . În spate se observă podul militar construit de armata germană.      Coloană germană trecând Oltul la Râmnicu Vâlcea pe podul militar, 1916 (desen de Albert Reich). Se poate observa podul distrus în spate.

        Ocuparea Munteniei de către trupele germane a însemnat, bineînţeles, şi acapararea economiei. Familia regală şi majoritatea familiilor înstărite au fost obligate să se retragă la Iaşi. În privinţa resurselor petroliere, majoritatea aveau să fie redirecţionate spre Germania. Pentru ca nemţii să nu dispună de rezultatele muncii de dezvoltare în domeniul ţiţeiului, românii au hotărât să distrugă majoritatea puţurilor de petrol. La începutul lui decembrie 1916, o comisie formată din prinţul Bibescu, inginerul Gane, inginerul Tacit şi doctorul Zamfirescu, dar şi englezii Norton Griffiths, Thomas Masterson, Philippon, Ioan şi Saşa Chrisoveloni au decis incendierea rafinăriei Vega, pe data de 5 decembrie 1916.       Ordinele nu au fost urmate întocmai, aşa că Vega nu a fost distrusă în totalitate – din cele 48 de parcuri de rezervoare existente au fost distruse 32, distruse 10 rezervoare de recepţie din 17 de la instalaţia de distilare a ţiţeiului, dar şi 67.000 de tone de produse pet

    Regina Maria a Romaniei, imbracata in uniforma de sora medicala a Crucii Rosii, la Cosmesti pe malul Siretului. Regina Maria a României – o personalitate de excepţie a istoriei naţionale        Regina Maria a ajuns să cunoască profund poporul român, cultura, obiceiurile, regiunile rurale şi, mai ales, aspiraţiile româneşti, care au devenit şi ale ei. Ea s-a implicat activ în viaţa politică, având întâlniri cu miniştri şi diplomaţi, susținându-și fervent punctele de vedere. Înainte şi după izbucnirea Primului Război Mondial, Regina Maria a dedicat cu generozitate timp şi energie, soldaților răniți pe front și bolnavilor de tifos și holeră, a coordonat colaborarea cu Crucea Roșie, a organizat spitale de campanie și a strâns fonduri pentru serviciul de ambulanță, primind supranume precum ”Regina soldat” sau ”mama răniților”. Regina Maria  la spitalul din Cosmesti. Regina Maria s-a alăturat, apoi, oamenilor de stat români de pe o poziţie neoficială, la convorbirile de pace de la

 CĂILE FERATE ÎN TIMPUL PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL de    ILIE POPESCU CĂILE FERATE ÎN TIMPUL PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL  Cuvânt înainte      Prin mesajul de deschidere a Corpurilor Legiuitoare din 14 noiembrie 1913, după campania din Bulgaria, Regele Carol I definea astfel rolul Căilor Ferate Române, care însumau, atunci, 30.000 de salariaţi şi 3.515 km de linie (36.770 salariaţi şi 3.588 km de linii de cale ferată în perioada 1914-1915): „Ţara s-a putut convinge cu câtă energie şi îndemânare căile noastre ferate au răspuns cerinţelor armatei în timpul mobilizării şi demobilizării şi nu le va refuza mijloacele de a satisface mai bine şi cerinţele comerţului. Foloasele aduse de căile ferate unei armate în timp de război sunt evidente, încât lumea, cu drept cuvânt, numeşte această instituţie a doua armată a ţării.”       Pentru a slăvi pe cei peste o mie de feroviari români căzuţi la datorie în Primul Război Mondial, inginerul Tancred Constantinescu, director general CFR în perioada 28 ianuar