Primul Război Mondial în imagini

                     Familia regală asistă la defilarea trupelor la Iasi în 1917 File rupte din cartea Războiului (partea I) Gheorghe I. Brătianu   28 Martie 1917 0 dimineață senină dar încă răcoroasă. Zăpada nu s'a topit de tot pe dealul Șorogarilor. Aliniați cu grije, încolonatl, așteptăm defilarea care încheie perioada de instrucție a şoolii de artilerie. Un capitol s'a sffirşit; intoarcem foaia. Mâine ne vom împrăștia, împărtiti prin atâtea regimente. Cine ştie unde şi când ne von regăsi? Ciudată tovărăşie a şase luni de pregătire militară: numai războiul a putut aduna laolaltă in rândurile aeeleeaşi baterii, elemente atât de deosebite, prin vârstă şi prin viată. La un capăt sunt oarneni forrnati, amănati pentru studii. doctori, profesori, scriitori, avocati, chiar şi cătiva vechi cheflii bucureşteni, trecuti prin ciurul tuturor expe-rientelor la celălalt, noi, oopii proaspăt iesiti de pe băncile şcolii, voluntarli. Cu totii am trăit însă aceeaşi viată, am purtat ac

  În anul 1918, în contextul ieşirii României şi Rusiei din război, Puterile Centrale şi-au concentrat eforturile pe frontul de vest, însă prezenţa forţelor Statelor Unite ale Americii pe acest front a înclinat serios balanţa în favoarea forţelor Antantei. În toamna acelui an, Bulgaria, Austro-Ungaria şi Imperiul Otoman şi-au manifestat pe rând interesul de semnare a unor înţelegeri care să pună capăt participării lor în Primul Război Mondial, potrivit lucrării Mica Enciclopedie a Marelui Război (1914-1918) (Bucureşti, Editura Corint, 2014). În dimineaţa zilei de 11 noiembrie 1918 a fost semnat armistiţiul care a pus capăt luptelor de pe frontul de vest, documentul fiind semnat din partea Aliaţilor de mareşalul Ferdinand Foch, amiralul Rosslyn Wemyss şi generalul Maxime Weygand, iar din partea delegaţiei germane - de contele Alfred von Oberndoff, ministrul de stat Matthias Erzberger, generalul Wilhelm von Winterfeldt şi căpitanul Ernst Vanselow. Confruntările militare aveau să ia s

  Răsboiul Popoarelor Cronica evenimentelor anului de sânge 1914 redactată de Ion Gorun Editor: Ion Gorun Editura IG. Hertz, București Data publicării : 1914 (până în 1916 - doar 2 numere) Descriere : Publicație cu apariție săptămânală editată la București. În paginile ei expunea evenimentele pe măsură ce ele se produceau dorindu-se a fi ”o operă la înălțimea evenimentelor dar și o operă istorică pentru urmași ” care să se instruiască în evenimentele trecutului. Relatează fapte, date statistice etc. din perioada anilor 1914-1915. Exemplarele (format A4) conțin numeroase reproduceri după hărți, după tablouri, desene sau fotografii faimoase ce au ca temă războiul; conțin, de asemenea, și numeroase reproduceri ale portretelor oamenilor politici ai perioadei. Începând cu anul trei al publicației titlul ei devine Răsboiul nostru și răsboiul popoarelor Colecția integrală a revistei pentru anii 1914 și 1915 cuprinde 52   numere (1914) și 48 numere (1915) precum și 2 numere d

  Tun de 120 mm în apropiere de Verdea, 1917 Militari români trag cu  Mitraliere „Saint Étienne”, model 1907  Viața în tranșee - doi soldați se odihnesc în timp ce al treilea urmărește mișcările inamicului  Biserică distrusă în apropierea frontului, 1917 Militari români se odihnesc și mănâncă pe front (Dealul Porcului 1917) Sursa IWM

  Statuia Independenței - Râmnicu Vâlcea 1916 Un document istoric extraordinar, o scrisoare a Generalui Dumitru Stratilescu din care aflăm greutățile prin care trecea Armata Română în luptele de pe Valea Oltului. Am încercat să descifrez documentul și să fac o transcriere a textului (cu unele neclarități). După o scurtă cercetare cred ca această scrisoare a fost semnată de Generalul de brigadă Dumitru Stratilescu și vorbește de o posibilă retragere a soldaților care se luptau pe Valea Oltului. Nu avem nici o problemă în a localiza unde a fost redactată scrisoarea (R. Vâlcea - 5 11 1916). Ar fi interesant de aflat ,,adrisantul” numit ,,Dragă Mișule” și mai putem observa notițele scrise cu roșu pe toată scrisoarea. Oricum, un document extrem de interesant, parcă ne duce chiar pe front în 1916.            Am impus comandanților celor 3 zdrențe (probabil rămășițe)de divizii, toată energia, tenacitatea și speranțele de reușită, așa că, cu toate erorile care mi-au impus să iau comanda lu

   ROMANIA IN PRIMUL RAZBOI MONDIAL - COTA 789 ULTIMA REDUTA (film) Acest film documentar este primul dintr-un serial despre România în Primul Război Mondial. Cota 789 – Ultima redută din România a fost realizat după memoriile unui american de origine română, Dimitrie Dimăncescu. Acesta a crescut într-un sat din România şi s-a mutat apoi la Bucureşti cu familia. În 1913, când încă era elev de liceu, a înființat Cercetaşii României. Doi ani mai târziu, la 19 ani, s-a înrolat voluntar. Ulterior, i s-a alăturat şi fratele, Ion. Dimitrie a devenit ofiţer în regimentul „Vânători” nou înfiinţat de către principele Carol. Prezentat sub forma istoriei personale a unui soldat român, documentarul urmărește experiențele lui Dimitrie Dimăncescu pe frontul de est, începând cu momentul înrolării sale voluntare în armată. Evenimentele se petrec între august 1916 și decembrie 1918. Realizatorii documentarului au depus eforturi mari pentru cercetarea și interpretarea artistică a filmului. În centrul p

       Podul peste Olt de la Râmnicu Vâlcea a fost distrus în noiembrie 1916 de armata română,  în încercarea de a stăvili ofensiva ina mică . În spate se observă podul militar construit de armata germană.      Coloană germană trecând Oltul la Râmnicu Vâlcea pe podul militar, 1916 (desen de Albert Reich). Se poate observa podul distrus în spate.