Primul Război Mondial în imagini

                Bătălia de pe Valea Oltului a făcut parte din operația de apărare a trecătorilor din Munții Carpați, cea de-a treia operație de nivel strategic desfășurată de Armata României în campania anului 1916. Ea s-a desfășurat începând cu a doua decadă a lunii septembrie și până la începutul lunii octombrie 1916, având trei obiective principale: oprirea ofensivei declanșate de inamic pe frontul din Transilvania, menținerea și consolidarea unui dispozitiv defensiv pe aliniamentul Munților Carpați și crearea condițiilor pentru reluarea inițiativei strategice și trecerea la ofensivă.      În fața atacatorilor porniți să cucerească cât mai rapid Valea Oltului chiar în ciuda riscurilor cauzate de vremea proastă se află divizii formate în mare grabă de resturile unităților înfrânte nu cu mult timp în urma în Batălia de la Sibiu. Deși ele sunt superioare numeric, trupele române sunt lipsite în mare parte de experiență de luptă în munți dar mai ales sunt slab dotate tehnic, fiind aproap

  Armata Română - Infanterie Carte poștală 1916 - Autor IOSEF FRANZ STEURER (1885 – 1971)     IOSEF FRANZ STEURER s-a născut la Viena, în 1885. A urmat cursurile şcolii de Arte Frumoase din Munchen, ca elev a lui Hake, Mos şi Wolf. Debutul îl are cu Iosif Iser. Realizează desene satirice în revistele „Furnica” şi „Facla”. Prima expoziţie personală o are cu Maria Ciurdea, soţia lui. Participă la expoziţiile „Tinerimii Artistice” şi la saloanele oficiale. S-a remarcat ca peisagist, îndeosebi î n peisajele de iarnă, tratate într-un spirit tradiţionalist.        Iosef Steurer participă la primul război mondial, nu doar în calitate de combatant ci şi de pictor. Astfel, surprinde scene de război, face portretele ostaşilor şi devine foarte popular printre aceştia. Prima mobilizare este la Slobozia, apoi la Şcheia, lângă Iaşi, îngrijind bolnavii de tifos de la conacul lui Vasile Alexandri. Armistiţiul îl găseşte la Mărăşeşti. După terminarea războiului, în anul 1918, va deschide la Iaşi,

  104 ani de la semnarea Armistițiului de la Focșani          Ciprian Dumitru      Textul Armistițiului de la Focșani din 1917 a fost prezentat, în premieră, de directorul Muzeului Vrancei, istoricul Horia Dumitrescu, la un simpozion organizat la Iași. Armistițiul de la Focșani a fost semnat la 26 noiembrie/9 decembrie 1917 și reprezintă un acord internațional încheiat între guvernele român și rus, pe de o parte și guvernele Triplei Alianțe, având ca obiect principal suspendarea ostilităților pe Frontul Român, pe timpul Primului Război Mondial. Tratativele au avut loc în Casa familiei Apostoleanu din Focșani. Din partea română a fost semnat de generalul Alexandru Lupescu, fiul actorului Ioan Lupescu, ctitorul primului teatru din Focșani, iar din partea Puterilor Centrale de generalul Curt von Morgen. Istoricul Horia Dumitrescu arată în lucrarea dedicată Armistițiului care a fost contextul istoric în care au fost demarate tratativele dintre cei doi beligeranți.  Focsani  - delegatiile

  File rupte din cartea Războiului (partea a II-a) de Gheorghe I. Brătianu Spre luptă - 10 Iulie 1917 Ordin de plecare        Seara se lasă încet peste văi și păduri întinzându-şi liniştea răcoroasă şi umedă peste forfoteala oamenilor şi a cailor ce se pregătesc de drum. Ceasul obişnuit al odihnei va fi pentru noi mişcare, pornirea mult aşteptată spre bătălie. Ne vom avănta în zările necunoscute de unde nu pătrundea până la noi decât bubuitul inăbuşit de neîntrerupt al tunurilor. Din ascunzătorile stufoase unde l-a tupilat grija aeroplanelor, regimentul se pune în mişcare. Prin frunzişul des se zăresc acurn coifuri şi roţi de trăsuri; caii trec şi vin pentru înhămare. Oamenii strănşi in curele, încărcati de saci şi bidoane, arată feţe nouă sub umbra căştilor albastre-cenuşii. Lăzile se încarcă movile, în căruţele grupului, ordonanţele aleargă grăbite, ofiţerii se încing cu luare aminte. La ora 20, plecarea bateriilor; ne vom incolona pe şoseaua cea mare a Tecuciului. Aproape fă

                     Familia regală asistă la defilarea trupelor la Iasi în 1917 File rupte din cartea Războiului (partea I) Gheorghe I. Brătianu   28 Martie 1917 0 dimineață senină dar încă răcoroasă. Zăpada nu s'a topit de tot pe dealul Șorogarilor. Aliniați cu grije, încolonatl, așteptăm defilarea care încheie perioada de instrucție a şoolii de artilerie. Un capitol s'a sffirşit; intoarcem foaia. Mâine ne vom împrăștia, împărtiti prin atâtea regimente. Cine ştie unde şi când ne von regăsi? Ciudată tovărăşie a şase luni de pregătire militară: numai războiul a putut aduna laolaltă in rândurile aeeleeaşi baterii, elemente atât de deosebite, prin vârstă şi prin viată. La un capăt sunt oarneni forrnati, amănati pentru studii. doctori, profesori, scriitori, avocati, chiar şi cătiva vechi cheflii bucureşteni, trecuti prin ciurul tuturor expe-rientelor la celălalt, noi, oopii proaspăt iesiti de pe băncile şcolii, voluntarli. Cu totii am trăit însă aceeaşi viată, am purtat ac

  În anul 1918, în contextul ieşirii României şi Rusiei din război, Puterile Centrale şi-au concentrat eforturile pe frontul de vest, însă prezenţa forţelor Statelor Unite ale Americii pe acest front a înclinat serios balanţa în favoarea forţelor Antantei. În toamna acelui an, Bulgaria, Austro-Ungaria şi Imperiul Otoman şi-au manifestat pe rând interesul de semnare a unor înţelegeri care să pună capăt participării lor în Primul Război Mondial, potrivit lucrării Mica Enciclopedie a Marelui Război (1914-1918) (Bucureşti, Editura Corint, 2014). În dimineaţa zilei de 11 noiembrie 1918 a fost semnat armistiţiul care a pus capăt luptelor de pe frontul de vest, documentul fiind semnat din partea Aliaţilor de mareşalul Ferdinand Foch, amiralul Rosslyn Wemyss şi generalul Maxime Weygand, iar din partea delegaţiei germane - de contele Alfred von Oberndoff, ministrul de stat Matthias Erzberger, generalul Wilhelm von Winterfeldt şi căpitanul Ernst Vanselow. Confruntările militare aveau să ia s

  Răsboiul Popoarelor Cronica evenimentelor anului de sânge 1914 redactată de Ion Gorun Editor: Ion Gorun Editura IG. Hertz, București Data publicării : 1914 (până în 1916 - doar 2 numere) Descriere : Publicație cu apariție săptămânală editată la București. În paginile ei expunea evenimentele pe măsură ce ele se produceau dorindu-se a fi ”o operă la înălțimea evenimentelor dar și o operă istorică pentru urmași ” care să se instruiască în evenimentele trecutului. Relatează fapte, date statistice etc. din perioada anilor 1914-1915. Exemplarele (format A4) conțin numeroase reproduceri după hărți, după tablouri, desene sau fotografii faimoase ce au ca temă războiul; conțin, de asemenea, și numeroase reproduceri ale portretelor oamenilor politici ai perioadei. Începând cu anul trei al publicației titlul ei devine Răsboiul nostru și răsboiul popoarelor Colecția integrală a revistei pentru anii 1914 și 1915 cuprinde 52   numere (1914) și 48 numere (1915) precum și 2 numere d